iscru adrian

Visînd un anume vis mă voi naște din nou ...poate nu la fel de obsedat de ceea ce simt și nu sînt în același timp sau posedat de unul și același gînd visul mă va ocroti: să nu pier

Mă simt decumpănit de ceea ce presimt cînd înțeleg: de ce devin cuvintele lucruri (din nevoia lor de spațiu?) ...de ce devin ființări (din nevoia lor de timp?) și tot oscilînd

Cu sufletul eram la marginea cuvintelor aici l-am petrecut eu dincolo el mă petrece orbi îndrumîndu-ne unul pe altul unul prin altul

Uneori sufletul ar vrea dinainte să simtă ce-l așteaptă în absența trupului ...pe care acum îl oglindește și-n același timp îi este oglindă oglinzi paralele între care însuflețirea și

Fiecare durere apropie moartea așa cum fiecare bucurie îndepărtează aceeași moarte de fapt ar fi mai bine să nu mori odată cu cele ce mor prin tine dincoace de tine ar fi mai

Desigur sufletul nu este un altfel de trup este suflet cît timp însuflețește și poartă ca să fie purtat este suflet dacă se întrupează pe potrivă nu împotrivă nu împotriva clipei

În contratimp cu realitatea re-trăiești doar acele dorințe devenite măști sub chip oglindiri viitoare pe care de cîte ori le invoci devin cuvinte și timp sau numai așa vei putea

Încerc să-mi amintesc și întorc gol către gol gînd către gînd poate astfel voi afla ce ardoare/fervoare îmbată ființa cu tot mai multe ecouri întru același ecou al

Viața ta - un răstimp crescînd/descrescînd spre același \"ne-unde\" mereu implicit explicitei tale nevoi de cuvinte cuvinte devenind tot mai multe pentru tot mai

În lăuntrul visului se contopesc amintiri și uitări pe cînd tu cu fapta (ce-nfăptuiește în cel ce făptuiește) încerci să le deosebești de fapt încerci să deosebești taina ce crește în

Cu trupul locuit și de viață și de moarte încerci să te întorci în tine însuți ca un înger în cerul speciei sale vrei să te întorci în golul intuit al connubiului devenind -

Între chinuire și-nchipuire sînt și nu sînt în același timp de fapt ele mă conțin pînă într-atît încît nu mai con-simt decît prin ele să fiu numai prin ele să fiu cuprins de

Dedublarea senzațiilor pare tot mai exactă în timpul acesta în care numai durerea mă mai ajută să presimt ce este identic în toate dorințele și chiar dacă aici și acum mă simt încă real

Trecînd prin viață și viața prin tine la sfîrșit te vei regăsi față către față și atunci privindu-ți privirea îți vei da seama că ceea ce n-ai trăit pînă la capăt (de teamă că-ți va fi

Uită-mă dacă simți că sufletul meu nu mai este și sufletul tău (sau dacă sufletul tău nu mai este și sufletul meu) uită-mă dacă sufletele au uitat - prea curînd miezul de

Atunci cînd m-am născut dintr-un vis am trecut într-alt vis unde tu nu erai decît senzația mea obiectivă și crudă ca o rană ...prin care ne-sfîrșitul vis (asemeni

Liniștea lăuntrică anticipează timpul acela prin care nu eu trec el se petrece prin mine (precum un ecou spre originea sa) de fapt numai acel timp m-ar putea ajuta să intuiesc cum va

Adeverit nu vei fi dacă în nimicnicia ta nu presimți ceea ce devii sau acea presimțire cuprinzînd inima nimic nu-ți va mai fi străin cît timp adevărul adeveririi tale va fi

Gîndul uneori piere ne-oglindit putrezește în cugetul celui învins - de ce învins dacă învingător este tot el? și doritor de acea împlinire unde covîrșit nu va fi de închipuire și

Dacă exist doar pentru a muri atunci nu în van cuvintele mele vor fi și faptele mele sau eu exist numai întru \"marea conjuncție\" iar calea va fi tainică între lumina și

motto: "și acum ne naștem a doua oară atît de aproape de cer" Daniel Turcea Cîndva/cumva te vei naște a doua oară de celaltă parte a vieții ...spre a cuprinde cu privirea din

Rostind uneori cuvintele îmi dau senzația că re-nasc din mine însumi ca dintr-un gol căruia tot încerc să-i dau formă de fapt prin orice act nu fac decît să-mi caut adeverirea pe