De ce mai cred
în ceea ce închipui
dacă ursit mi-a fost
vidul oglinzii în mine
să-l port?
poate m-am născut
doar pentru a privi
cum cresc/descresc
în apele ei
nici moarte/nici
Iubire și detașare
în același timp
dacă timp
se mai poate numi
clipa nici unui gînd
de fapt
este timp sublimat
de gîndul
negînd
anume negînd
cuvintele ce devin
lucruri
și lucrurile
Prezent
mai mult prin absență
uneori ai senzația
că ești altul
(dezis de același)
alteori același
(dezis de altul)
sau totul
nu este decît o închipuire
întoarsă asupra ei însăși
iar
Uneori
devii conștient
de prezența simultană
a sufletului în trup
și a trupului în suflet
dar
fără să știi
cine pe cine
poartă și suportă
cine pe cine
ține și susține
fără să
motto:
"Absența este o prezență în mine"
Carlos Drummond de Andrade
Erai obsedat de cuvinte
(de cuvintele despre cuvinte)
...și încercînd să fii
simțeai cuvintele cum
din înțeles se
Presimți
că în această lume
nu poți fi decît
împotriva ta însăți
sau
totul este
consecința
unei confuzii
între
golul lăuntric
și Marele gol
între
vagul subînțeles
și ethericul
Ești negativul unei stări
...simbolică ființă
a unui sentiment
risipit de gînduri
...de irositele gînduri
pe care piaza indiferenței
le întru-unește
în dezvățul de trup
totuși
arta
Un sfîrșit continuu
pare gîndul celui născut
doar pentru a muri
ne-mai-sperînd
în preschimbare
totuși
cîndva/cumva
"ceva" poate-l va lecui
de-acele peceți calpe
pentru care prea
Plutind
între visul tău
și visul ei
nu-i cere
să-ți fie femeie
(numai femeie)
încînt-o
cu ce-ar putea deveni
așteptînd
să te naști
de tot
astfel
încearcă-i
și
Golul din suflet
pare uneori consecința
cuvintelor adeverite
de ceea ce oglindesc
...cuvinte
care nu vor fi adevărate
cît timp nu devin egale
cu ceea ce vei fi uitat
ca să-ți poți
motto:
"durerea nu-i adevărul
e doar purificare"
Magda Cârneci
Iluzie pare gîndul
atunci cînd cauți
ce nu poate fi numit
...orizont gîndului
este orice durere
dar cît de
Neștiind
atunci cînd rostești
uneori zămislești ecoul
lumii din nou
...de parcă
rostul rostirii ar fi același
în două lumi: una reală
cealaltă oglindire
întoarsă de oglinda
unde oglindit nu
Uneori ai senzația
că iubești viața
mai mult decît rostul ei
decît sensul ei
care se caută pe sine
în cel pentru care
sufletul nu este
decît o însuflețire
(mereu repetată)
a sinelui
de
Să te rogi
cu toată liniștea
de care ești în stare
să te rogi
pînă cînd vei deveni
conștient că moartea
nu este consecința
ne-asemănării
vieții de dincolo
cu viața de aici
să te
Simțind absența
presimțim Prezența
căci numai ea
\"se află în lăuntrul
contrariului său\"
simțind absența
\"ceva\" din noi
ne separă
de noi înșine
...și părem
divizați între
două
Eram în lume
nu lumea în mine
eram în durere
nu durerea în mine
trăiam
ca și cum aș visa
și
nu mai vroiam
să mă trezesc
din ne-firescul
unde sufletul era
adevăratul trup
iar
Unde vămile
putinței și ne-putinței
devin aceleași
nu tot ce trăiești
de la început
te va trăi
pînă la sfîrșit
dar
cînd ceea ce trăiești
și ceea ce te trăiește
se vor contopi
în acel
Între
menire și primenire
pentru fiecare
crucea este
răscruce
răscrucea
unde eu nu sper/nu disper
nădăjduiesc
că iertate
îmi vor fi dorințele
ce s-au împlinit
și
judecate
numai
Oscilînd între
ascundere și absență
n-ai mai vrut să fii
neîntreg și covîrșit
de ce porți în inimă
doar început
cumva - ajutat
de propriul gînd
sperai să devii
tu însuți
...sperai
Trăind
ca și cum ai re-trăi
simți/presimți
cum crește în tine
înstrăinarea de viața asta
care este:
o clipă venind
o clipă trecînd
și-ntre ele absența
...însăși
absența
Sînt închipuiri
care din tine plecate
uneori îți în(de)plinesc
connubiile
...alteori
nu se întîmplă nimic:
sentimente și lucruri
umbre și oglindiri
devin cuvinte și timp
pe cînd
Cu sufletul
ca un gînd
seminal
cu gîndul
ca un suflet întors
(de acolo unde orice sens
își are propriul revers)
închid ochii
și lucrurile devin
cuvinte
deschid ochii
și cuvintele devin
Oare
ar fi mai bine
dacă speranța
s-ar întemeia
pe disperare
nu disperarea
pe speranță?
sau măcar
pe intenția gîndului
care pendulează
între extreme:
între speranța iubirii
și
Te-ai născut visînd
iar acum
viața ta pare
tot mai puțin
continuarea
acelui vis
și
ne-dumerit
te întrebi:
\"m-am născut nemuritor
și mor muritor\"?
sau
m-am născut muritor
și mor