Despre nefiinta

In mod surprinzator am ajuns la concluzia ca toate parerile acumulate in timp nu mai valoreaza nimic si ca trebuie zilnic (as indrazni sa spun permanent) reinoite. Dar oare mai bine nu ar fi sa nu lansam nici un gand, nici o idee stiind cumva ca in secunda urmatoare se vor lansa zeci de teorii care sa o incatuseze, sa o prezinte in fata unui tribunal al constiintei, si sa o condamne? Iar seara, dupa cum am fost invatata de \"sfanta traditie\" inainte de culcare, rascolind cu ochii imaginea unui tavan pseudo-alb si imperfect ma intreb: dar tu, tu ce ai facut astazi? Ce mare descoperire ai realizat? Ai facut pe cineva fericit? sau chiar mai mult: Te-ai facut astazi fericita? Astfel tot mai des ajung la ipoteza inutilitatii mele ca om, o concluzie mai mult comica decat tragica. Imi voi permite sa sar, cu nonsalanta de la un subiect la altul (intr-o minte si viata haotica presupun ca textele si ideile se prezinta la fel) coninuand astfel: Ce perfida este firea umana si cat de inselatoare sunt procesele mintii. Acum ceva timp am facut un experiment foarte interesant: Am baut in mod normal, un pahar de apa si apoi, dupa ceva timp (constatand ca mi se fause sete) mi-am mentinut aceasta stare refuzandu-mi paharul cu apa. Cand setea insa a atins o cota destul de intensa, m-am indrepat (foarte incet) catre frigider,l-am deschis incet, am luat sticla cu apa, am pus-o (incet, cat mai incet posibil) pe masa, am luat un pahar( in tot acest timp, mintea urla dupa apa, iar corpul in dezorganizarea sa o urma) am deschis sticla fara graba, am turnat binecuvantatul lichid in pahar, i-am privit limpezimea, incet, (in tot acest timp razand in sinea mea de slabiciunea si inutilitatea instrumentului numit minte care dispera se zbatea, isi arata latura \"infiortoare\"). Am dus paharul la gura si l-am inclinat incet, pana cand apa mi-a atins buzele si am baut (incet). Mare mi-a fost surpriza si sentimentul pe care l-am avut: simplul pahar de apa baut cu ceva timp ininte (caruia nu ii acordasem nici o importanta) se transformase acum in Roua Zorilor, Apa Apelor, Binecuvantarea_Gatului_Ars_De_Sete, etc. Ce transformare poate face mintea: a ajuns sa ma convinga aproape ca daca nu voi bea acel pahar (inofensiv, inutil) de apa voi muri!