Poezie
O gură
mă strigă de după ziduri
1 min lectură·
Mediu
Atârnă un glas în aer
praful și pulberea au ridicat în jurul lui
ziduri concentrice
așa cum trandafirul își ține pistilul închis
păzit de straturi compacte
glasul din aer
mă cheamă noapte și zi
mi se arată în vis
ca un trandafir desfăcut -
o gură însângerată care mă strigă de după ziduri
bat cu pumnii în ele
însă nu am puterea să le sparg
mai ascuțit decât lancea auzul meu
zile și nopți trag cu urechea
la ce se aude dincolo
033.772
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Irina Nechit
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Irina Nechit. “O gură.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irina-nechit-0020579/poezie/1819766/o-guraComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NDGlasul din aer este pretutindeni, se aude noapte și zi, așteaptă clipa când \"zidurile\" construite să izoleze vor deveni inutile.
0
INIoana,
bucuroasă de trecere, voi scoate ultimele două rânduri la sugestia ta.
Nicolae,
glasul din aer este pretutindeni? Cine vorbește atunci de singurătate?
Vă mulțumesc mult pentru cuvinte,
cu drag, tama
bucuroasă de trecere, voi scoate ultimele două rânduri la sugestia ta.
Nicolae,
glasul din aer este pretutindeni? Cine vorbește atunci de singurătate?
Vă mulțumesc mult pentru cuvinte,
cu drag, tama
0
praful și pulberea au ridicat în jurul lui
ziduri concentrice
așa cum trandafirul își ține pistilul închis
păzit de straturi compacte\"
Explicația din ultima strofă scade tensiunea acumulată pînă acolo, aș păstra doar \"zile și nopți trag cu urechea
dincolo\"
Mi-era dor să te citesc, bine ai revenit!
cu drag,