Ciudată clepsidră
Frămânți cuvintele
dospite-n arderea inimii,
lacrimi se preling prin cioburi,
raze de lumină
reflectă scântei deformate
de tăișul sticlei,
cercuri noi se
Atât de aproape și totuși departe
Privesc uluită spre tine.
În fiecare noapte
creștem, ne înălțăm,
tot mai mult,
tot mai aproape,
tot mai departe...
Până la Cer,
dincolo de albastrul
Arcada iubirii
Prin aerul blând al serii,
un cântec delicat se rasfiră în armonie,
o bucurie a sufletului,
o evadare în tunelurile nopții,
o stare de spirit în căutarea nectarului
Vuietul veșniciei auzit noaptea tăia timpul în două
coborât din cer pe pământ împungându-l ca un ac
Calea lacrimilor suspină pe cer,
Iute ca privirea femeii un sunet subțire
îndoi cerul în
Prin picuri de ploaie amurgul
scutură petalele florilor de prun, pe ramuri
copacul suspinului își poartă ușor mâțișorii
Neînțeleasa ploaie prin argintul nopții
despică umbrele
Undeva în timp, în fața rondului intuit surâs parfumat,
prin vitraliul privirii licăriri de stea,
ațipind pe banca amintirilor îți ascult sunetul inimii,
raze de ceață, dublura mea te-a luat de
Poetul va vedea, astăzi și mâine,
cu toți ochii, prin toți ochii.
Poetul va simți, astăzi și mâine,
cu toate inimile, prin toate inimile.
Poetul va râde și plânge, astăzi și mâine,
cu
Într-un ochi de oglindă, faldurile nopții
ne-opresc timpul pe strada Mântuleasa,
Intersecții de raze și umbre
Punți către cer.
Galbene frunze, amintiri răscolite prin aerul lunii,
păstrează