Poezie
Atât de aproape și totuși departe
1 min lectură·
Mediu
Atât de aproape și totuși departe
Privesc uluită spre tine.
În fiecare noapte
creștem, ne înălțăm,
tot mai mult,
tot mai aproape,
tot mai departe...
Până la Cer,
dincolo de albastrul cerului,
dincolo de albastrul cerului
străbatem visul.
Din taina urzită în noapte
mă întorc în visul meu risipit.
Intru în inima ta
cu rodiile coapte de lumina soarelui -
simfonii de culori, miresme și gânduri!
Doar luna, rotunda lună,
se ivește printre norii răsfirați de vânt.
Doar luna, rotunda lună,
ne luminează visul plutitor
pe râul ce ne tulbură elegia peste măsură.
Doar luna, rotunda lună,
ne-ngână șoaptele
prin ramurile bătrânului rodiu înflorit.
Totul e soartă, totu-i suspin, clipă.
Totul e un început nesfârșit.
Totul e căutarea îndelungatului ecou,
tot mai aproape
de tine, de mine, de noi.
Tot ce-a trecut se continuă-n vis.
Atât de aproape și totuși departe!
Mă cauți, te caut
prin adânca privire
oglindită în apa din noi...
La capătul timpului
suntem noi -
departe de zile,
departe de luni,
departe de ani,
pe drumul înspre Lumina Veșnică.
16 iunie 2011
din volumul de poezii "Dincolo de luntrea visului"
Editura Mușatinia, 2016
https://www.youtube.com/watch?v=RdhBbD0EUP0
001.169
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Irina Lucia Mihalca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 188
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 44
- Actualizat
Cum sa citezi
Irina Lucia Mihalca. “Atât de aproape și totuși departe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irina-lucia-mihalca/poezie/14114029/atat-de-aproape-si-totusi-departeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.