Poezie
Vis de iarna...
1 min lectură·
Mediu
Se pierd cuvintele
În mintea limitată a omenirii.
Suflete inocente
Þipă în nebunia fulgilor de nea,
Dar nimeni nu le aude...
Indiferența oamenilor e prea mare.
Mă invadează gânduri efemere
După care se aștern pe pământ
Și mor iarna...
Caut printre amintirile
Acoperite de fulgi de nea
Un vis de iarnă.
Vreau să-l strâng în brațe,
Să-l aduc la împlinirea,
Dar se înderpărtează tot mai mult.
Pentru un moment
Aripi de gheață mă cuprind,
Dar se topesc
Și cad...
013.647
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Iordache Elisa-Mihaela. “Vis de iarna....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iordache-elisa-mihaela/poezie/221769/vis-de-iarnaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Însingurare. Se pierd cuvintele în însingurarea lumii. Gândirea omenirii... pași, trepte, ceruri, galaxii, depărtări, cine să cuprindă, într-un bob de gând, necuprinsul ideii, cine să-l întoarcă în sine, când prea departe nu mai e de mult necesarul, prea aproapele nedezvelindu-și încă începutul? Gândești frumos. Sărbători fericite și La mulți ani!
0
