Ionuț Georgescu

toate poveștile sunt de fapt stîngace completări la marele Will

nu l-am vrut pe Dyonisos, zeul, să danseze aici, am vrut-o pe Ariadna, nevastă-sa, muritoarea. Dacă nu mi-a ieșit, zeii sunt de vină...:)

cu "dar sa fie unsa cu slană" mi-aduci aminte de Stelaru:
"Dar, lasă, Dimitrie Stelaru, mai lasă!
Într-o zi vom avea și noi sărbătoare
Vom avea pâine, pâine,
Și un kilogram de izmă pe masă"

Limitele interpretarii nu sunt numai culturale si textuale. Sunt mult mai adânci. Fiinta este cea care pune niste limite „libertatii noastre de cuvânt“. Vrem să descriem un Versailles și ne iese un conac englezesc.

dacă e din Las Fierbinți, te las. Sau lasă serialul ăsta daca vrei să comentezi poezie. Stiu că par constipat, mai m-a categorisit cineva așa, dar pentru început citește Umberto ECO Interpretare si suprainterpretare, o chestie legată de conferința de la Cambridge, 1990, in cadrul Tanner Lectures. Pe scurt, copy/paste, "volumul contine trei conferinte pe tema „interpretare si suprainterpretare“, precum si trei replici nu mai putin interesante ale lui Richard Rorty, Jonathan Culler si Brooke-Rose, urmate de o contra-replica a lui Eco. Tema este una foarte controversata: Cit de mare este libertatea cititorului? Cita libertate confera textul in sine? Ce rol joaca autorul in acest triunghi conjugal? Exista interpretari bune si altele rele? Interpretare si istorie este numele celei dintii conferinte. Eco sustine ideea peirceana a semiozei nelimitate, bazate insa pe o serie de criterii care sa slujeasca intentiei textului, iar nu intentiei cititorului. El doreste sa limiteze astfel cimpul interpretarilor acceptabile si, in acest scop, intreprinde o „calatorie arheologica“ in istoria dezbaterii in jurul semnificatiei unui text" Cartea e și în limba română.

o epilare inghinală, cum spui tu, ar fi lămurit misterul parțial.Eu zic că o rejuvenare vaginală ar fi clarificat și ar fi eliminat sigur confuzia dintre mâncare și mâncărime

domnul eu liric aplaudă bravo-ul tău :)

da, e vorba și de matematică în text, la bază am plecat de la teoremele lui Godel, aia de incompletitudine mi se pare superbă

ai dreptate, probabil această temă dă senzația de repetitivitate, dar sunt mai mult exerciții personalele astea. Sper să ajung la o formă ok în final

am corectat finalul și îți transmit originea nonrefutabilui - adjective nonrefutable (not comparable). Nu am înțeles-o pe aia cu puterea...

vrei să fii un Moromete, dar tu vinzi în piață și furi la cântar

pentru că nu te pot lăsa să suferi, citește pe net despre giulgiul de la Torino, simbolistica lui, datarea lui cu C14 și refuzul mulțimii de a accepta un adevăr științific

și de la noi la soare sunt doar vreo opt minute și-o litră de secunde

Ești un lord al inocenței mimate, sunt convins că vrei un rezumat:). În univers distanțele se conservă. Știi teoria celor șase grade de separare? Între tine și un oricare altul de pe planeta asta nu sunt decât cinci persoane. Facebookul-ul a redus numărul la 3,9. Instagramul probabil îl va reduce la jumătate. Ca o contrapondere la această reducere, pentru a respecta legea conservării distanțelor dintre oameni, cred că poezia va mări distanța exponențial. Zic și eu :)))

am scos motto-ul. Rămâi dator steaua:)))

mulțumesc frumos

o să vin la vodcă. Și cafea.

citesc foarte multă poezie pe acest site, nu comentez și nu înstelez pentru a nu fi suspiciuni de reciprocitate, "de ce nu te duci direct undeva sus, unde poezia se contopeste cu minti mai luminoase" are un răspuns mai simplu decât te aștepți, scriu aici pentru că am venit special aici. Acum mulți ani am cunoscut o tipă care publica pe aici și mi se părea un areal plin de emoție. Încerc să cotizez și eu, în limita posibilităților, cu bruma de emoție pe care o pot produce. Ca să fie clar, am venit pentru loc, nu pentru cineva anume.

sunt al dracului de vulnerabil uneori, cred că nu e recomandabil să scrii atunci, dar fiecare poem e o sinucidere amânată, spunea cineva... Mă bucură mult trecerea ta

dacă vezi viață, inspirație sau o femeie înseamnă că textul a trecut testul.