Prin haos merg, simtindu-ma in echilibru,
Pasesc umil si-ncet asemeni unui miel,
Prin vene-mi curge sangele de tigru,
Desi ma conformez, am sa raman rebel.
In fata lumii raman o
Nu am stiut
ca poate sa existe \"bine\";
cand lumea o-mparteam,
prea crud,
in \"rau\"
si \"mult mai rau\".
Srain mi-e gandul
ca traiesc din filme
sau din citit de carti;
si greu,
chiar
Zbor peste umbre cu aripi de-argint,
Zbor peste dealuri, pe mari si prin vai;
Zbor, sa te caut inalt si adanc,
Zbor catre tine si spre ochii tai.
Fa-ma sa merg, pe pamant, linistit,
Fa-ma sa
Ca o slaba adiere
am simtit un dulce ger;
trupul cere mangaiere,
langa tine-s efemer.
Trupul tau il port in mine,
si-ti dau tot ce mi-a ramas,
dar de noaptea-n frunte-ti vine
uit de tine si
E iarasi dimineata,
si strazile-s pustii;
sufletu-mi ingheata,
deseara n-ai sa vii!
In al meu suflet-timp trecut
demult a cazut iarna,
din toamna visul s-a-ntrerupt
si-acum se coase
In ziua-n care ne priveam,
ne-mbratisam
privirile pe coridoare,
feriti de ochii lumii trecatoare.
Tu ma priveai,
eu ma-ntrebam
-timide umbre calatoare?!?
habar n-aveam,
habar
Ma ajung,
ma opresc,
si stau;
si timpul merge-ncet de tot;
sa fac cu el,
un pas,
mai vreau;
ma straduiesc,
incerc,
dar nu mai pot.
Il vad
cum vine de departe,
din urma mea facandu-mi
Pribeag imi caut rostul,
chiar daca e-n zadar;
o viata cat un an
imi sta in calendar;
privirea in oglinda
e gustul meu amar;
soarta imi joaca feste
si-am sa ma joc la zar.
Nu-mi mai arunc
Putina iubire
intr-o lume ostila,
si-atata pieire...
Mi-e mila
si sila,
nu de noi,
ci de voi!
Voi,
ce-aruncati cu noroi;
nu de loc,
nu de timp,
ci de fapt,
si de scop.
Ce
