Poezie
Arata-mi-l pe Dumnezeu
2 min lectură·
Mediu
- Mamă...zise copilul cu vocea subțire
si mana tremurand
si soapta pornită spre alt gand
- mamă, ce faci tu aici cu mine de mână?
tremurând si tu din toate degetele
nu mă mai strange in brate, mă doare...
iar lacrimile tale nu-mi sunt de nici un folos
nu mai sunt un norocos...
zise copilul cu ochii in soare
- am inteles...stiu că te doare
am inteles cine sunt si imi vine să plang,
am inteles că exist, depăsit
un copil imbătranit...
- mamă, nu-mi mai netezi fruntea cu ardoare
e incretită deja de prea multă schimbare
era o minune că exist, acum e doar o chemare
iartă-ma, tu, care plangi mai mult decat mine
- mama, nu-ti acoperi obrazul
lacrimile tale sunt o formă de mare
vor invăta să dainuie pentru mine
mai mult decat ruga din tine...
- mamă, opreste timpul de poti face ceva
să incremenim amandoi, ca doi regăsiti
unde ne terminăm noi să nu mai inceapă nimic...
- mamă, nu mă intreba de ce sunt trist
dupa ce am râs atât fara rost
sunt la marginea timpului
sunt inlauntrul unei limite, intelegi?
...de ce ai crezut ca tu m-ai creat?
când nici măcar nu am existat?
e seară acum, lasă-mă să plec
durerea noastra sa se frangă in două...
sa curgă lacrimile in curcubeu
te rog, mamă, arată-mi-l pe Dumnezeu...
023.849
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ionut Demetrescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 225
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Ionut Demetrescu. “Arata-mi-l pe Dumnezeu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ionut-demetrescu/poezie/136945/arata-mi-l-pe-dumnezeuComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GSGSGiluc Sofroneciu✓mare, soare, ardoare, schimbare, chemare, tremurand, alt gand, mine, tine, de ce sunt trist?
0
MV
Aici e crestere, e evolutie. Toata viata privita prin ochii mamei: de la strisoarea de mina, mingiierile pe frunte, lacrimile, dorinta de regasire, rugi, sa nu mai inceapa nimic la intelegerea marginilor timpului...trecind prin toate acestea, cautarea unui Dumnezeu creator, Unicul Dumnezeu...
Catalin, ieri, inainte sa plec spre Eliad, am listat aceasta poezie de pe pagina ta cu scopul de a o prezenta celor prezenti joia acolo. Nu am apucat s-o recit, recunosc, a fost o seara plina. O sa ma insoteasca si joia viitoare, desigur.
Aici e crestere, e evolutie. Toata viata privita prin ochii mamei: de la strisoarea de mina, mingiierile pe frunte, lacrimile, dorinta de regasire, rugi, sa nu mai inceapa nimic la intelegerea marginilor timpului...trecind prin toate acestea, cautarea unui Dumnezeu creator, Unicul Dumnezeu...
Catalin, ieri, inainte sa plec spre Eliad, am listat aceasta poezie de pe pagina ta cu scopul de a o prezenta celor prezenti joia acolo. Nu am apucat s-o recit, recunosc, a fost o seara plina. O sa ma insoteasca si joia viitoare, desigur.
0