Sarcofagul etrusc
Te vreau într-un sublim primordial Învăluită-n jais coral perla și Ambră în coliere ce pielea o curge-n foșnet Din fine linii ale palmei mugurii își fac tulpini Iar cu un vis de iarna în cel mai dur
IBIonescu BogdanDrumul Mătăsii
Þi-s nurii-nvoluptați de bijuterii savante Ș-aromate uleiuri ce dau sălbatic de frumos Sânilor forma unei mâini pregătind să se-ncleșteze Zemoși de grei cu vârfuri ca fructul de mastic ce-a dat în
IBIonescu BogdanMormântul unui râu
La mormântul unui râu ne vom opri iubito O albie secată tăiată grațios Cu flori ce-mprăștie parfumuri De văgăuni dezghețuri ploi Răsfiră a pupilei în tremur revărsare Un giulgiu de ivoriu peste un
IBIonescu BogdanPacem summa tenent
Tu ești o catedrală cu lungi vitralii sângerii Zidită pe-o frumoasă rană profundă și fatală În centrul unor ape carmin stătute reci Cum umbre-n tușe groase zăbovesc Pe sânii ce-ncolțesc preaplin
IBIonescu BogdanSed non satiata
Pe-o navă cu galben flam mi-aș îmbarca În pântecul ei de lemn și smoală Gânduri ce-n colcăieli rotunzi îmi par De negri șobolani fermecătoare Cum viața-n tine dă în pârg delicii De nouă luni crescută
IBIonescu BogdanWhere The Wild Roses Grow
Revarsă-te metalic în vegetale răsuciri Păr splendid pe moalele fruct a unei arcuiri de spate Respiră rar ca un miracol pe sâni să îți deșiri ușor Colier de tropicale vânturi pandant cu marea
IBIonescu BogdanCelei prea vesele
Făptura ta e un șirag de esențe rare De oricalc montură în care adânc se prind Privirile lascive ce-n zdrențe te cuprind Unde mătasea se așterne tulburator ca tot ce-i nou Al pielii umed farmec
IBIonescu BogdanCrima din Rue Ame
Iubito sufletul tău este pentru mine Asemenea unui concert de coarde ținut într-o salină Dar strigătul acesta filon în crăpăturile minții Să-l înăbuș nu mai pot Iubito știu un loc în care e atât de
IBIonescu BogdanCrima din Rue Ame
Când noaptea va risipi Ultimele resturi din carcasa soarelui Tăinuiește-mă în tine Asemenea stiletului unui asasin Splendid în noua piele ce-l îmbracă sângele Cum pulsează carnea tulburător de
IBIonescu BogdanPoveste din Turnul cel Inalt
Ea-și culcă trupul în roșie ceară Ca o scrisoare ce sigiliu asteaptă Dar atat de fin atat de fin Cum sculptorul închide un surâs In gropițele obrajilor Iar stelele se prind în piatra Cerului de
IBIonescu BogdanSalpetriere
Respirația ți-a înmugurit pe geamul unde Lumina se desfăcea în nuanțe de galben lămâie și India “În încremenirea lui micul parc pare sub un clopot de cristal” Ai scris atunci cu o așchie de
IBIonescu BogdanMelancolia
Păstrezi amintirea acuarelelor cu fluturi A imortelelor pe care le îngrijeam Cu amețitoare parfumuri crezându-le bolnave Plaja unde călcam doar pe pașii lăsați de celălalt Firavele vase de hârtie
IBIonescu BogdanAlbinoni Adagio
Motto:Succesiunea acestei melodii are firescul sinuciderii Valurile franjurau firavul petec de plajă Unde trupurile noastre erau cuprinse De moleseala ce precede dragostei Ce-ai vrut să-mi spui când
IBIonescu BogdanInsula Zânei
Un baldachin coronamentul salcilor formau Peste patul de ape roșu ca cinabrul Sursa pictorilor ce au rupt fecioarei Vesmânt cu miere uns din care Prin pori țâșnesc comori hexagonale Inmugurindu-i
IBIonescu BogdanSplendori bolnave
Vreau acordul viorii smuls întamplător De pulpa fierbinte a unei femei Cu mâinile supurând propriile gemete Pe o masă de nașteri într-un abator Parfumul învoalat în nard Al fructelor de lapte
IBIonescu BogdanLe Chant de mon assassin
Un păr lung nefiresc de alb Îi încadra fața schimonosită de riduri Părând că sufletul celor uciși Își râcâie chinul cu unghiile pleoapelor El avea cheile coșmarurilor copilăriei Și mult prea
IBIonescu BogdanForma Ingerului
Drumul ne-a ales chiparosul încremenit în piatră Acul terminat într-o iluzie de sânge perlată-n ambră Ce-ți prindea părul ca într-un cuib de corbi Mâinile in Graal adăpost apei ce chinuitor
IBIonescu BogdanHermafroditul
Tu ce cu gheare suple mladiezi din pantec focul in gramezi De nestemate matca plina culorilor involburate pe retina Tu ce lumina incoltesti din fruntea cu sarutari dumnezeiesti Si musti din huma cu
IBIonescu Bogdan\"Catedrala\" lui Rodin
La adăpostul promontoriului mâinile noastre imitau \"Catedrala\" lui Rodin Versurile au spus totul despre mare cu ce mai pot să te-n tristez Cand Eol desfigurează valuri de stânci carnasiene ce-n a
IBIonescu Bogdan- Desavarsire -
\"Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de niciun rau, caci Tu esti cu mine.\" Un pandantiv de apa caseta de smarald a luminisului ascunde Si-n molcomul velur se-alinta
IBIonescu BogdanCapriciu Diabolic
Voi invesmanta materia intr-o membrana transparenta umeda si calda Molesind-o pentru ai da lovitura de finetea filigranului exact in muchia ploapei Indescriptibilul sunet al chitinei ce crapa
IBIonescu BogdanOubliette
Un cerc de temniță-n crescendo estompîndu-se-n împletituri de fier Fără colțuri molateci și caline ce-n diamantină plasă somnul îmblânzește Osul râcâind pereții tenativa unei sugrumate
IBIonescu BogdanConcerto de Aranjuez
Tasneau chei sol inmiresmand buchete de marmoreice fantani Sfaraind pe mozaicul scut invapaiat in franjurate muscaturi Din sagetari de amorasi se scurge aerul opacizand clondire A capitelurilor bucle
IBIonescu BogdanTablou cu zane
Ca Narcis topaze se admira in helesteu de sticla stafidita Atlaz coconuri prizoniere din lotusi rasfrangand cu-n geamat La Lesbos lebede lesina salamandre-n capastru nestemat Zane-n borangic superbe
IBIonescu BogdanVersuri aurite
Tu ai frumusetea liedurilor lui Wolf rostogolite-n avalansa printre catacombe A colonadelor cu sicomori coroane pe care cerul a inmarmorat icoane Sculptura provei unei nave imbratisand sinucigas
IBIonescu BogdanUltimul cant a lui Maldoror
Am pandit o raza de lumina exact cand soarele sfaria pe lapislazulile oceanului Claustrand-o intr-o cutie din obsidianul cutitelor care au insangerat zigurate Cu sucul aripilor de licurici macerate
IBIonescu BogdanMai mult nu vei afla niciodat...
Iti voi lasa iubito sub lespede de ranceda chitina O carte de patru pereti ferecandu-ma dinspre nauntru Esenta stoarsa din florile ce si-au facut mormant peste mormant Cu degetele clape a pianului ce
IBIonescu BogdanAlbinoni\'s Adagio
Port mereu cu mine intr-o cutiuta de chihlimbar Mirosind a flori bolnave gasite pe buza unei prapasti O amintire despre noi si cateva note din adagio-ul lui Albinoni Pe care le ancoram de aerul
IBIonescu BogdanPieta cu maci
Iubito stiu ca e dincolo de tarziu dar vreau sa ma astern pe tine Ca dementa parfumurilor claustrate-n bizare forme de jais Sfasietorul tremolo reverberand prin lanurile de maci a unei inimi Exista
IBIonescu BogdanAzilul albastru
Am privirea pierduta, sticla ce-si poarta hartia scortisoara rulata Imaculata, asemenea caimacului ce-nvesmanta mintea unui nou nascut Printre valurile cocoasa, trup de Leviathan, revin franturi din
IBIonescu BogdanDjinnul
Erau atat de reale irizatiile multicolore ale elitrelor, gustul metalic De parca muscasem dintr-o aripa de seleniu, paienjenisul de netrecut al ochilor Nemarginita intindere perfect plana, djinnul
IBIonescu BogdanDisectie intr-o minte de criminal
Perla se naste din intrusul ce irita a scoicii frageda carne Ce-n giulgiul mineral va fi invesmantat, miniatura unui desert de sare. Dorinta de-a ucide, gamalia rosie decorand o mica rana A unui ac
IBIonescu BogdanCarnaval la Venetia
Ca o virgula doborata gondola pe Marele Canal Un tablou de Canaletto imitand plutea fantastic Chipuri de varsat atinse temeliile palatelor erodate mereu De-al undelor trident ce ne purtau spre
IBIonescu BogdanSplendori din partea intunecata a mintii
Ca pe o lebada neagra am sfartecat ultimele modulari de orga ale beznei Dar nu mai e lumina odata ce ochii s-au invesmantat in giulgiul purpuriu al coconului Spre a se naste dinou metamorfozati pacat
IBIonescu BogdanAnais
Îți voi spune Anais ție care prinzi contur Din surdina crenelată a ceții unui vis de opiu Din crevasa ghețarului minții ori a simțurilor carnaval venețian Eu te iubesc cum marea își iubește înecații
IBIonescu BogdanFantezie
Un nepamantesc parfum iti alinta divina piele Cand singura prin asternuturile de catifea ale visului Cautai cu disperare un contur pe care sa-ti cladesti sarutul Si fiecare minut topit in
IBIonescu BogdanRecviem iubirii
Fara tine pe la colturile sufletului meu paianjenii si-au tesut plasa Si amintirile au mucegait si florile au primit miros de ranced Si ploaia cade infernal ca-ntr-un diluviu biblic aducand cu ea
IBIonescu BogdanInseparabili
Ca o pleoapa insula parea Inchizandu-se peste un ochi albastru Cu eterice uleiuri dragostea Dezmierda un trup superb de alabastru Eu iti priveam sanii tresaltand la mangaieri Si visam laptele
IBIonescu Bogdan