Poezie
Himera LXXXIII
1 min lectură·
Mediu
De ce mimăm mereu neînțelegeri
Pe când ființa-ți pală îți coboară
Și eu mă pierd când trupu-ți de vioară
Nu-mi dă prilejul unei noi alegeri,
Că timpul parcă-ncepe să mă doară
Și uit complet prea lungile prelegeri,
Sub fulguiala clipelor tu degeri
Când sfinții uscățivi sunt trași pe sfoară.
In mine de îți cauți tu Olimpul
Zeiță-n sine, fără de domeniu,
N-ai să găsești în jurul tău un geniu
Care să îți confirme anotimpul!
De-acum sunt mut, că nu mai este timpul
Ca viața să îmi poată da vreun premiu.
002.065
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Scalen
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Scalen. “Himera LXXXIII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-scalen/poezie/14068909/himera-lxxxiiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
