Poezie
Himera LXXXII
1 min lectură·
Mediu
Afară vreau să ies din lutul meu,
Mă strânge trupu-acesta ca o coajă,
Mă zbat în el ca peștele în mreajă
Și înspre tine îmi îndrept mereu
Un gând care să-i stea iubirii strajă
Și oricărei suferințe – panaceu.
Acum, când nu ești tu, când nu sunt eu,
Să ne găsim, nu am aflat vreo vrajă!
Și-atunci să fie doar răbdarea harul
Care, din greu, încearcă azi credința,
Fără de care s-ar usca ființa,
Reci timpuri ucigându-i avatarul?
Corabia nu-și mai găsește farul
Când focul inimii a ars dorința!
002.304
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Scalen
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Scalen. “Himera LXXXII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-scalen/poezie/14066653/himera-lxxxiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
