Poezie
Himera LXXV
1 min lectură·
Mediu
Ce mândră ești, ce bine îți stă nimbul
Pe care cu migală-l făurii
În nopțile de veghe reci, pustii,
Iar tu mi-ai dat nefericirea-n schimbul
Acestei aurite colivii
Și-un gust amar! Pe cerul gurii plimbu-l
Până când tu vei coborî din limbul
Din care acum trimiți numai solii
Precum otrava-n prețios potir,
Spunând că este aceea ce ți-am dat-o,
Spițer fiind al zânei dulci, Erato,
Sau slujitor în vreun ceresc tractir.
Strig ca Poetu-atunci, mai abitir:
„Pe veci pierduto, vecinic adorato!” *
04.04.2014
* M. Eminescu, Sonete
001.600
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Scalen
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Scalen. “Himera LXXV.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-scalen/poezie/14047346/himera-lxxvComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
