Poezie
Himera LXXIV
1 min lectură·
Mediu
Chiar de-a trecut atâta timp, femeie,
La fel mă doare și acum absența,
Chip de ți-ar da vechi meșter din Florența,
Altar să fac în care să-mi fii zee,
Să îți dedic de-acuma existența
Și-un snop întreg de sprintene condeie,
Tu doar să-mi fii iubită Dulcinee,
Iar eu, iubirii distilând esența,
Trist cavaler din Mancha, don Quijote,
Bătrâna Rocinante fiindu-mi calul,
Prin sterpe lumi să-mi caut idealul...
Îmi strigă toți: iluzii și marote
Te-au exilat - anahoret prin grote...
Spre nicăieri te poartă de-acum valul...
001.706
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Scalen
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Scalen. “Himera LXXIV.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-scalen/poezie/14045616/himera-lxxivComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.