Poezie
Rătăcirea LXX
1 min lectură·
Mediu
Nu poate-n veac să îmi păstreze-o urmă,
Mutat de vânt din zare-n zare, praful
Și nici pe mine, veșnic, cenotaful,
Când eu, să-nving durerea ce mă scurmă,
Mă înfrățesc de-ndată cu taraful
Ce după mine, zgomotoasă turmă,
E singurul durerea care-mi curmă,
Chiar dacă-n târg mă caută zaraful,
Că banii de la el s-au dus pe vin,
Pe nurii păcătoaselor copile
Și n-am acum măcar pentru feștile!
Dă-mi Doamne-acum, cu harul tău divin
O zi de tinerețe fără chin
Și dacă poți, dă-mi chiar mai multe zile!
00998
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Scalen
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Scalen. “Rătăcirea LXX.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-scalen/poezie/14037098/ratacirea-lxxComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.