Poezie
Rătăcirea LXIII
sonet
1 min lectură·
Mediu
Nu-mi pasă cât de-adâncă e vâltoarea
Care m-atrage și-n care mă afund,
De sunt acum poetul muribund
Când Moartea își începe vânătoarea.
.
Ce taină-n ceața minții eu ascund:
Gând josnic uit și simulez candoarea
Când pure voci își urcă-n cer rumoarea
Ca nuferii zbucniți din mâl fecund.
Durerea urlă în mine a morțiu
Și gheara-i rupe al coastelor zăplaz
Să scape din bolnavu-i Alcatraz.
Oh, suflete! de-ai fi tu veșnic viu,
La curți de vis, în vesel travestiu,
Să-ți cauți tihna ca râul la zăgaz.
001.092
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Scalen
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Scalen. “Rătăcirea LXIII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-scalen/poezie/14002508/ratacirea-lxiiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
