Poezie
Oglindire
1 min lectură·
Mediu
Se răsfrânge-n mine Icar
fără sfârșit, fără-nceput:
un înger trist cu fața de var,
un înger trist cu fața de lut,
aripa obosită fâlfâie rar
și poate în mine-a căzut.
Pasăre oarbă, sufletul meu,
aspra lumină iar te rănește,
necunoscut, amorf și greu
în mine se înzecește,
dușman de moarte, un proaspăt zeu:
veninos, ochiu-i imobil de pește
mă urmărește, mă urmărește
și semnul de viperă pe semnul de leu
își lasă umbra și-și crește
Durabilă urmă. Acum, nevăzut,
un astru veșted și-amar
l-am așezat înspre oameni drept scut.
Blazon, pe față-i un zar:
mă apără de neprevăzut.
001.310
0