erai tânără și mușcai din omizi
de parcă aveai dinți de ied când îmi amintesc mă plouă sunt lungile ploi ale iernii când mai treci să-mi lași un manual de ghicit poate voi reuși pe floarea de mușețel te regăseam
IOIon Madalin Onisoarabătrânul
mi-a vorbit un bătrân alb, cum este astăzi zăpada, de trei zile, prin curți își ținea capul aplecat avea un chip de lumânare aprinsă ne despărțeau câțiva centimetri atât de încet vorbea c-aș
IOIon Madalin Onisoarapoate mă va înfia un clopot
trebuie să spun tristeții pe nume dar nu nimeresc copil plecam de-acasă culcându-mă prin gări dar am înțeles într-o singură clipă numai una așa mi-a fost dat cum năvălește marea cumplit cum
IOIon Madalin Onisoaradurere în somn
se face lumină începe o nouă zi cocoșii strigă bezmetici mă veghezi când dorm îți este milă mâinile-ți stau în poală ca niște ramuri tăiate dintre noi unul va fi luat și celălalt va
IOIon Madalin Onisoaraam rămas cu aceasta disprețuită meserie
nu se mai închide durerea decât numai în partea dreaptă acolo unde nu este inima de mic am iubit lucrurile m-am revărsat printre ele după un timp au venit trădările credeam în existența unei
IOIon Madalin Onisoaracolivia cu sălcii
aștept o schimbare să plângă în mine ca-n sălcii pâlcuri, pâlcuri într-un noiembrie rece în zăvoaie, peste râu cu arinii tinerele sălcii și le chem ca un păstor întindeți-vă aripile și
IOIon Madalin Onisoarameșterul
barosul sonor, obsedant, în dupăamiezi șterse peste aierul văii cu un cer foarte apropiat un foc sub ciorchinii mirositori de pin meșterul și meșteșugul său sumbru, sub picături broboane pe o
IOIon Madalin Onisoarasune-mi cuvinte de-ntoarcere
ce-ar fi să-ți spun unele lucruri din târziile mele nopți acolo, în umbră se împlinește frumos, rotund trupul tău ca o roată de fântână cu spițe când poți privi prin aceleași spițe luna și
IOIon Madalin Onisoaraatât de cald
flăcări înnebunite șuieră în sobă. iată lacul, în spatele chiliilor- privire de gheață spre cerul de iarnă; tăcerea și inima ta sinceră între Dumnezeu și între diavol. iată și aceste mireane
IOIon Madalin Onisoaratrebuie să aștept
trebuie să aștept; iată strâmtorile,vânturile,steaua polară deasupra de abis. văd cele zidite în pereți abrupți,umbrind sufletul. hulubul ce alb,sintagma nădejdi,prosopul păcii aruncat
IOIon Madalin Onisoaraosuar
bolovani si apa.atatia bolovani pe maluri; oare cine i-o fi adus, caci apa pare putina,firava si blanda. de-o parte curge apa, de-o alta curg pietrele; materie impinsa de-o cauza
IOIon Madalin OnisoaraCorbii de Piatră
privesc așezările omenești de aici, de pe cele mai bătrâne gresii ale ținutului; oamenii și-au făcut adăposturi pe dealuri; vin spre a se ruga în poenile înalte, pline de cai. așa a fost de sute
IOIon Madalin Onisoarao dunga usor boltita a campiei
te iubeste o salcie; frunza ca un banut te stampileaza pe frunte; trec pasari in tinutul soarelui- tot mai multe cercuri pline de puncte,gravitand; daca ai sa-ti desfaci ochii are sa te
IOIon Madalin Onisoaramai asteapta,sange
Mai asteapta,sange, asteapta; prin piele alburie iti tasneste lumina; timpanul a pocnit ca la vuietul unei cascade: viata-idoar firul care-a-nverzit in umbra jilav si fragil; caii tai rosii
IOIon Madalin Onisoaratotul a ramas sub peceti predomina albul
...cum sa te dezvalui ochiului de-acum neclintit? panda de piatra a sarpelui sau punctul atat de critic cand ochiul rotitor al uliului tinteste vietatea... cum sa te explic de-acum fiecaruia,
IOIon Madalin Onisoaraacelasi peisaj cu arbori
acelasi peisaj cu arbori si-aceiasi fereastra prin care ochii mei navalnic gonesc ca niste fluturi. Dincolo exista totul. Natura asteapta linistita si poti s-o mangai la fel ca pe-o capra
IOIon Madalin Onisoara