pe aleea de lumină

Draga Ion, mi-a placut foarte mult poezia. Rima, imaginile inedite, sentimentul, forta redarii...
Am vrut sa stii ca am pasit pe aceasta \"alee de lumina\".

Bre, da si mie tare imi placu. Lina, melodioasa, asa cum numai un as al poeziei in dulcele stil clasic sau un corifeu al epigramei poate reusi.
Vazand eu ca melancolia e intrerupta de anumite \"zâmbete bufone\", m-am gandit ca ar mai fi loc de-un rictus:

Pe aleea-ntunecata el zarea venind lumina
si-alerga intampinand-o far\' sa ia in seama sina,
din tunelul de sub munte il intampina cu brio
trenul vietii si manevra steguletului de-adio.

Mi-a placut cel mai mult:
\"pe aleea de lumină tu erai un sens albastru\"

si cel mai putin alaturarea :\"cu radieri\"

La buna citire,

Multumesc, Elia, ma bucur; pe aceasta alee de lumina este loc pentru toti.

Daniel, iti multumesc. Imi permit si eu rictus cu referinta la ceea ce ti-a placut mai putin - alaturarea \"cu radieri\":

Eu am scris o poezie,
Daniel mi-a laudat-o.
Insa nu a fost sa fie...
In final, mi-a radiat-o.

Sa ne mai citim sanatos!

Draga Ion, trecand eu pe aceasta alee, m-am intalnit cu fiul tau, Grigore. Te felicit si pentru aceasta creatie.

Multumesc si pentru aceasta felicitare, Elia. Parafrazand un proverb cunoscut, o creatie nu vine niciodata de una
singura.

Apreciez metrica poeziei, curgerea, la fel si rima, destul de aproape de \'perfectiune\', deci, felicitari, Ioane!
Cu prietenie,
Daniel

Nichita, raza ta - caldă - m-a luminat și mi-a încălzit sufletul.

Daniel, aprecierile tale mă onorează, de asemenea.
Multumiri tuturor.