Existențială

Cu soțul tău, un tip anost,
Te plictisești de un deceniu;
De ce conviețuiești c-un prost?
Mai bine să-l consideri geniu!

Stai, că nu-mi iese la socoteală,
Să-l consider geniu dacă-i prost?
Îi accept prostia contra cost
Și-uite-așa devin soție genială!

Cu prostul viata este lunga
Caci tare e plictisitoare.
In felul asta o s-ajunga
Si soata lui... nemuritoare.

gandul negru ti-l alunga
caci c-un prost fiind maritata
ti se va parea de-odata
c-ai o viata mult mai lunga

Stai, că nu-mi iese la socoteală,
Să-l consider geniu dacă-i prost?
Îi accept prostia contra cost
Și-uite-așa devin soție genială!

Ela Solan

Știu că n-ar fi de mirare
Să-ți găsești un nătăfleț,
Însă riscul e prea mare,
Căci prostia n-are preț!

Cu prostul viata este lunga
Caci tare e plictisitoare.
In felul asta o s-ajunga
Si soata lui... nemuritoare.

(Dan Norea)

Bună replica, Dane! Dar nu-ți pare că e un pic... misogină? :)

Din viața ei plictisitoare
A șters-o dânsa, englezește;
Pe Agonia scriitoare,
De-acum pe noi ne plictisește.

Din viața LUI...

gandul negru ti-l alunga
caci c-un prost fiind maritata
ti se va parea de-odata
c-ai o viata mult mai lunga

dumitru cioaca-genuneanu


De te-ai însurat \"la hurtă\",
Ce te miri de viața rea?
Zici că mintea ei e scurtă?
Bine că a ta e... grea!

...mereu apare și un alt el:

Plictisitoare credeți voi
Că este viața cu un prost
Mai pune unul peste doi
Și vezi, prostia are cost!

----------

\"Din viața ei plictisitoare
A șters-o dânsa, englezește;
Pe Agonia scriitoare,
De-acum pe noi ne plictisește.\"

(Ion Diviza)

Păi, ce să facă soțioara
Înconjurată de prostie,
Scrie de zor pe Agonie
Și chiar se crede ‘geniala’...

Că scrie-n versuri sau în proză,
N-ai zice că-i mare scofală;
Doar afișând pe sait o poză
Mai poți s-o crezi că-i genială.

Când vine vorba de postat
Imagini care-atestă nuri,
Îmi iau valiza și-am plecat
Și vă salut cu-n: ciao, auguri!

Eu caut pe aici poete
Și poezii, dacă se poate,
Că de-mi ardea de Nicolete
Altundeva dădeam din...poante.

\"În această lume trecătoare,
Constatăm un paradox firesc:
Geniile sunt nemuritoare...
Însă proștii și mai mult trăiesc.\"

(Ion Diviza)

Am stat și-adânc am cugetat
La paradoxul tău cel mare...
În timp ce geniu-i limitat,
Prostia limite nu are.

Prostia limite nu are
Și fi\'ndcă tot mă umflă versul
Vin cu o nouă constatare:
De proști, azi geme Universul!

E-un adevar ce, parca, totusi, doare
Ca, geniile tale, negresit,
Devin de-a binelea, nemuritoare,
De-abia ce-au apucat de au murit

Să nu te mai umfle versul,
Să nu mai geamă Universul,
Să schimbe geniilor rostul,
[ să schimbe chiar si Paradoxul]
O poate face numai PROSTUL.

...așa că nu-i nesocotoți puterea..și limitele

Pe un buton,c-un singur deget,
Apăsându-l ,fără preget,
Depășind discernămîntul,
Dezintegrează..Pamântul.

Despre genii, după moarte,
Epopei întregi s-au spus;
Azi vedem genii deșarte
Care-s multe, fi\'ndcă nu-s.

O cugetare geamănă
Ce din a ta derivă:
Toți proștii se aseamănă,
Fiindcă se cultivă.

Dumneavoastră, agronom de meserie, sper că aveți suficiente pesticide și erbicide ca să-i tratați așa cum vă prescriu tehnologiile? :)

Am mai spus-o și-altă dată,
Că PROSTIA-mi cultivată,
De prea mult erbicidată,
Este excesiv de.. curată.

Chiar si dumnealui,prostul,
Iși are rostul,
Fac geniale,
Epigramele tale.

Hai sa-ti raspund cu o epigrama din cele mai vechi:

Rostul intelepciunii

Intelepciunea o slavim pe drept,
Dar in zadar ii cautam vreun rost:
E greu sa fii atat de intelept
Incat sa nu se vada ca esti prost.

Greu și-ascunde bucuria,
Și nu simte că-i frustrat,
Etalându-și iar prostia ,
Ridicată la pătrat.

Ai spus-o bine, la adică,
Dar dânsul nu-i deloc frustrat,
Oricum prostia se ridică
La... cap pătrat.

pi-er-ul orișicărei minți
e o morișcă de cuvinte
nu sunt nici gânditorii sfinți
nu zac nici proștii-n zăcăminte

Cu multă prețuire,

Și eu ca orice om încerc
Pătratul să-mi înscriu în cerc,
Dar cum prostia nu e lipsă
Mereu îmi iese o elipsă.

Cu aceeași prețuire,

PROSTIA la tine,

Se vede că nu e lipsă,
Dar se mișcă in elipsă,
E,la apogeu,ba la perigeu,
Dar.. este norocul tău.

la mine..
Nu-i duc nici eu lipsă,
Nemișcată-i in elipsă,
Ea uneori dispare,
La eclipsele de soare.



.

Ne-am mai intâlnit la \"Catrene despre vii\" Dan Norea
Vizita bătrânei...

În capu-mi - și pătrat și sferic -
E ba lumină, ba-ntuneric;
Nu se compară cu al tău
Unde-i lumină... ca în hău.

Da, îmi amintesc. Regret însă că nu ne-am întâlnit și mai la vale, în cramă. :)

E ciudat cum pe prosti ii criticati
Ca pe vremea lui Eminescu
Cand prostii erau alungati
Din cauza sclipirii lor de geniu

Cu respect

Lumină multă am in HÃU,
M-a dăruit Dumnezeu,
Și mi-a mai dat in dar,
Al Prostiei ..har.

De fapt, ca să nu fie cu SUPÃRARE, ar putea fi și așa

Or de-i pătrat,or de-i sferic,
Or de-i in lumină,sau intuneric
Și ție Domnul ți-a dat in dar,
Cu nemiluita,al prostiei ..har.


P.S.
Dacă cobori mai la vale, ne reintâlnim și in cramă .
Cu prețuire

Proștii au sclipiri de geniu
(Văd că bine îi cunoști),
Dar o dată în mileniu:
Când se dumiresc că-s proști.

Doar

Dacă cobori mai la vale, ne reintâlnim și in cramă .
(Doina Wurm)

Mi-au plăcut a\' tale șoapte
Și îndemnu-ți tandru, deci
Zisei: Bună ziua noapte!...
Și am coborât în beci.

corb la corb nu-și scoate ochii.

In cele doua milenii,
Zilnic strălucesc genii,
Și tot nu s-au dumirit,
Că prostu-i de ne-nlocuit.
sau
Și tot nu s-au convins,
Că prostia -i de ne-nvins.

tot ...daruri..
Dumnezeu,cu mult discernământ,
Când a impărțit daruri pe pamânt,
N-a dat durere prostiei și glas,
Spre a nu fi iad la orce pas.

A lăsat prostia pe vecie,
Geniilor, pentru cercetare,
Indemn,si-n veci să dăinuie,
Ca taină,pentru dezlegare.

Proștii care se aseamămă,
Se adună,
Geniile,rare la vedere-s
..In scădere.

Cuique suum , Fiecăruia ce i se cuvine,
Consensum omnium, Cu consimțământul tuturor,
Homini necesse est mori, Oamenii trebuie să moară,
Eo ipso...cedo mori. Tocmai de aceea cedez unui
...superior.