Proză
Ochiul spart se prelinge, dar inca ucide
din \"Jurnalul crinului trapez\"
2 min lectură·
Mediu
Voi șfârși sfârtecată de Starsky!Pentru că sunt o cretină.Pentru că lumea e plină de cretini.Pentru că Atotputernicul a tulit-o de la nașterea mea în mantale comfortabile.Și n-am si n-am și n-am decât restul ăsta nenorocit de viață.Și copiii...Þăndări!Ziua sau noaptea,Starsky mă va face țăndări!Pereții albi vor fi împroșcați cu sângele meu.Din cap sau inimă.Nu știu cum se moare mai simplu,nu încă.
Legiunea franceză!Cu ce se mănâncă legiunea franceză?!Sunt femeie și nu pricep nimic.Nu vreau să pricep ceva.Politica fustei mele imi ajunge.La dracu\'cu războaiele lumii!Cu istoria,cu globalizarea,cu maimuțele din Africa,mai fericite ca mine!El doarme.Deșteptul lumii ce mi-a tras inelul pe deget,doarme.Tocmai pe urechea cu care nu aude.Iar la 12 va suna Starsky.Dacă nu va fi în drum spre crimă,va suna Starsky.Cel cu picioarele inegale si fața turtită, după Afganistan.Cu vilă intre tufe de agriș și manuscris bun de tipar,de la un scriitor spaniol dispărut din senin.
Groaznic!Să fii femeie pentru creier lipsă,ar fi groaznic!Văd un gol.Capul lui Starsky pentru mine e un dovleac scobit.L-aș sparge!Până să mă ucida,l-aș sparge!Și chiar de nu m-ar ucide,l-aș sparge!Pentru ca nu-mi place să fiu învrejuită de un dovleac...
Cad!Uși,ferestre,ziduri,gâze,cad.Pe oameni!Pe oameni! Pe oameni!Starsky ucide! Ochiul spart se prelinge,dar încă ucide.Pentru istorie!Totul pentru istorie!
Văd.Aud.Simt.Tot,tot!Starsky a turnat totul în mine.Cadavre, avioane,bombe,cadavre,tancuri,foc,cadavre!Pot muri.De spaimă.Înainte de crimă,pot muri.Iar deșteptul pământului va schimba urechea și va dormi mai departe.
N-a avut!El nu a avut timp pentru mine.Așa am dat de Starsky.Pe net.Am dat cu capul de istorie.De legiunea franceză.Voi muri de legiunea franceză.Starsky a fost bărbat până în acel moment,probabil.Cel ce ucide are...ce nume?!
065629
0

Dar cum incerc sa vad dincolo de textul pe care-l citesc tind sa cred ca nu e pura fictiune in textul acesta ci o razvratire interioara a celui care scrie fata de o anumita forma de agresiune asupra sa,indiferent de ce ordin ar fi.Cum textul este scris la persoana I,voi comenta ca si cum personajul va citi comentariul si va aproba daca s-a facut sau nu suficient inteles,daca mesajul sau a fost decodificat decatre cei care au avut posibilitatea de al vedea si acorda atentie.Supararea,mai mult decat atat o furie interioara insotita de o teama care are fundamente reale insoteste personajul,deasemenea dispretul si ura care sau acumulat in timp alimentate si de de lipsa aprecierii capacitatii intelectuale genereaza scanteia care poate provoca apropierea finalului.O idee care se desprinde inca de la citirea primelor randuri, este din punctul meu de vedere, prepotenta masculina asupra femininului,ceia ce duce la \"rebeliune\"