Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Scorburi

1 min lectură·
Mediu
Leanca mea tigrată învățase lunca
păștea costrei peste cuiburi de greieri
buhăind din nările umede continuu
prin spatele ei fugeam sub malul de râu
cu priponul rămurele ori lunguiețele mele călcâie
săpam în nisipul bicolor mici scorburi
să-mi ascund ulciorașul de apă
apoi coboram în albia stătută ținându-mă de sălcii
și-ncepeam să alerg pești obosiți
fie țipari ori broaște
pâna ce dogorită venea să se adape
fără mine nu ieșea prea lesne din râu afară
luam ulciorașul luam priponul
și-ncepeam să-nchid mânioasă măcar pe jumătate scorbura
o nuielușă sta ridicată ferm deasupra căpșorului
Leanca rumega de câteva ori căutând costreiul..:
când botul ei nu se lungea decât înspre pământ
țopăiam șmecherește
altundeva în mal deschideam o scorbură nouă
001.413
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
118
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Ioana Geier. “Scorburi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-geier/poezie/14102322/scorburi

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.