Mâini sub cap

N-aveam nici 12 ani... bunica ostenea ajutându-mă să intru dimineață de dimineață întro remorcă ruginită umbla cu fusta pe pielea goală ca multe femei la vremea aceea trecea proțapul sucit încruntându-se când nu i se lăsa spațiu suficient pentru intimitate trăgea după ea șorțul cu brânză și ouă fierte pentru masa de prânz ulciorul cu apă și uneori câteva păruțe astringente între smârcuri începea să-mi facă dresaj privind castrarea corectă a porumbului hibrid la IAS două rânduri de tată șase de mamă la mamă se trag moțurile cu picioarele răschirate pentru plus de forță dar fară încălțări să nu se îngreuneze alergarea între cuiburi și eu alergam ducând atâta întuneric în suflet pînă soarele scăpăta iar tractorul cu remorca ciuruită începea să bâzâie la capătul tarlalei mă așezam vlăguită mereu într-un colț pipăind înverzite mâini sub cap în somn mă ușuram la gândul că strânsesem câțiva bănuți să-mi cumpăr chitara lucioasă de pe raftul din stânga când mă va scoate tata cu trenul cândva în oraș