Poezie
Resuscitare
1 min lectură·
Mediu
-Alo, toamna?
Nu cred că vii.
Și am închis.
Toți mi-o spun, ba chiar se răstesc la mine:
Vine toamna! Vine toamna!
E cald și încă frunzele se mai agață de iubiți,
E cald și încă aerul mai fierbe fără puls,
Dar când îmi șpotești la ureche,
așa cum știi tu, iubitule,
peste inima mea se așterne ușor un vânt,
ce resuscitează puternic orice veșted,
iar vântul de prin foșnete ce mâine vor fi fără ecou
este gelos pentru că tu, iubitule, nu mă vei lăsa să mor
ca frunzele, toamna...
023.737
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Camelia Sîrbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Camelia Sîrbu. “Resuscitare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/25725/resuscitareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
uneori, nu vine toamna niciodata:)
0
vrei sa ma consolezi?
toamna vine,vine,calca totul in picioare,si uneori poate ca o poti trece cu vederea,dar tot vine mai devreme sau mai tarziu,cred ca intru cu forta in nostalgii
toamna vine,vine,calca totul in picioare,si uneori poate ca o poti trece cu vederea,dar tot vine mai devreme sau mai tarziu,cred ca intru cu forta in nostalgii
0
