Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Agățată de cârligul semnului de întrebare

1 min lectură·
Mediu
O aromă de zăpadă rămâne doar
Pe colina cu surprize de gheață.
Cu țurțuri flămânzi de topire,
Cu stropi fulgerați de sosire,
Cu roșii cârlige de zahăr topit,
Cu mine gustând...
Fulgul, strop lichid rănit de rece
Cade străpuns de firea sa,
La mine-n palme.
Ah, cât rece...
Se poate muri în plin Crăciun?
Așa?
Ca un fulg?
Rece?
Tu ești gheara ce-nvârte
Povestea de mai sus
Cu o întrebare.
Tu, rămâi mereu departe,
Domnul meu...
În rece
Tu și singurătatea clipelor cu colți
Îmi creșteți în suflet ca o tumoare,
Rupându-mă-n carnea suspinelor,
Curgându-mă-n vene,
Spunându-mi să cred
La rece
Să cred
În el,
În Moș Crăciun?
Așa, cu gust bătrân sub gene,
Sub pleoapele bradului tăcut,
Cu sau fără tine,
Cu sau fără mine?
La rece?
Prin „poate vei veni”?
024.857
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
132
Citire
1 min
Versuri
35
Actualizat

Cum sa citezi

Ioana Camelia Sîrbu. “Agățată de cârligul semnului de întrebare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/221641/agatata-de-carligul-semnului-de-intrebare

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@constantin-codreanuCCConstantin Codreanu
Un colind topit pe sicriul din două palme în așteptarea celorlalte două lipsă!!! Da se moare și de Crăciun, lumea nu stă în loc!!!
Repetiția obsesivă a lui „rece” ca imagine a singurătății și întrebările alternând enumerărilor înalță o atmosferă de ninsoare cu speranțe agățate de bradul nesuferitului de Moș Crăciun!!!

Frumos „țurțuri flămânzi de topire”!

De Crăciun, lumină multă de jur împrejur pentru tine și toți cei dragi ție!!!

Cu drag,
Constantin
0
@claudiu-tosaCTClaudiu Tosa
mie primele strofe mi se pare ca duc nicaieri. tu s-ar putea sa-mi zici ca duc la ultima. eu ti-as spune ca ultima ar fi putut fi scrisa f bine si fara ele, si aceeasi stare mi-ar fi transmis.
0