Poezie
Fantasme frigorifice
1 min lectură·
Mediu
Fantasmele-și lovesc bicele de pământ
Urzicându-l cu dorință,
Trupul mă învăluie-n plăceri nesimțite de spirit
Și trupul său, trupul spiritului meu,
De durerea inexistenței,
Se mișcă tectonic spre apariția urletului…
Te soptesc ca pe-o rugăciune-ntunecată,
Propriul sânge-mi tremură-n vine
Cu puterea speranței
Și mă desfac
În fărădelegi, în păcate, în demoni
Dualitatea ființei mele e mai profound despărțită
Când nuditatea sincerității mă pătrunde
Cu puterea celei mai aprige introspecții
Și de tine sunt tăiată cu această lume
Unde fragilitatea mi se deschide-n răni,
tuturor
Ca și cum aș fi îngropată
În moartea aceea ce-i franjurată în viață…
023.204
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Camelia Sîrbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Camelia Sîrbu. “Fantasme frigorifice.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/218699/fantasme-frigorificeComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Îmi place \"rugăciune întunecată\", \"mă desfac în demoni\", \"moartea franjurată în viață\". Îmi pare însă că teoretizezi mult în această poezie, o aglomerezi cu termeni precum \"dualitate\", \"nuditate\", \"fragilitate\", \"introspecție\" etc. Mai citim.
0
Tamara, uite că teoretizarea asta a mea, te poate face să înțelegi cât de obositoare poate fi pentru un \"depresiv\" toată introspecția, iar acumularea acestor termeni înseamnă încercarea de a descoperi care sunt rotițele ce se învârt...
0
