Poezie

Să fie viață!

1 min lectură·14 octombrie 2008

Mediu

Că lumina se plictisește uneori de mine

E-un sinistru-adevărat...

Vezi tu, are teancuri de nevoi aprobate

Cu semne de punctuație suspendate

Oriunde

Numai pe foaie, nu.

Și pentru că sensul nu se naște,

Se spânzură-n fapte băute mișelesc

Prin sinele altora,

Ars poetica nu mai înseamnă nimic...

Sub coasta cu celule nevrotice coapte

Mi-am pus inima la bătaie:

Să scrie, să zacă fin la ora de sinergie androgină

Să ierte, să se zbată,

Să schimbe simțurile toate-n muza cu prea puțin plural

În personificare.

023.871

Despre aceasta lucrare

Autor: Ioana Camelia Sîrbu
Tip: Poezie
Cuvinte: 84
Citire: 1 min
Versuri: 16
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Ioana Camelia Sîrbu. “Să fie viață!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/1805872/sa-fie-viata

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

NM nica mădălina✓15 oct. 2008

e delirant de greoi formulat acest text, cu rime scapate de sub control, sincopat ca ritm.
nu, nu, nu are coerenta si individualitate acest text. doar tremura din toate incheieturile.
pacat de titlul (sper asumat) care dadea sa anunte ceva, un soi de revelatie.

IS Ioana Camelia Sîrbu✓15 oct. 2008

Oare ars poetica și sensul lumii este chiar atât de ușor pe cât am dori să fie orice poezie? Chiar dorim ca totul să fie liric, romantic și perfect adaptat lumii cu diferite pături sociale-culturale? Și credem că revelația sinelui este atât de ușor perceptibilă oricui?

Aceasta poezie este un sine stătător, plin, greu... cu muza nestăpânită care nu se lasă prinsă în personificare, într+un singur sens, pe o singură foaie... Sensul meu prin sinele altora este greu de citit, dar poate că de recitit e mai ușor...