Poezie
Crimă
1 min lectură·
Mediu
Când m-au găsit în lumea cu basme,
Din poziția sondării-n mine,
Cadaveric prea străluceau toate:
Amprentele speranțelor mele
Care n-au fost indentificate,
Visele cu noi ce s-au prăbușit
Doar în pământurile nefertile.
Îmi ești în fiece cadru al meu,
Fotografiat ca un asasin
Ce-a rămas încă nedescoperit
Oprindu-mi și pornindu-mi inima
În lumea basmelor cu androgin.
Și nu mai îmi șopti cât mă exiști,
Lasă-mă să uit gustul acesta
De inimă orpită la buton.
Pe lumea carnală și profană
Molecula ultimă să-mi piară,
De resuscitare pregătită
La întâiul simptom de iubire!
037.555
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Camelia Sîrbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Camelia Sîrbu. “Crimă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/1733991/crimaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ISCarmen, nu sunt slabe sanse daca iti esti propriul doctor. Propriul meu doctor este de obicei un criminal ce-mi pregateste mereu medicamente cu care sa mor...Este un fel de crima...Iar iubirea, diagnosticul, este ereu in lumea cu basme, unde sunt de obicei gasita moarta, daca sunt gasita...
0
CSpropriul doctor, suna ok, dar trebuie sa fie in niste parametrii, nu il pot gasi asa usor.imi place starea sugerata de tine, aproape ca sederea pe pamant nu mai tine de gravitatie.
te pup,
mcm
te pup,
mcm
0
mcm