Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@ioana-camelia-sirbuIS
Ioana Camelia Sîrbu
@ioana-camelia-sirbu
Poezie

Infinitul natal

1 min lectură·
Mediu
Și te adulmec
până la sinistru,
căutându-te
prin literele mele
cu fiecare
clipă de sihastru…
Și te cobor
până la mine
în profan
ca să te păcătuiesc
cu tot sângele meu
pictat pe fiecare
dor de tine…
Și te sacrific
în războiul meu
cu zâmbetul ce tresare în fior,
ce-mi naște clipei de a fi
condamnări la putere…
Și mă tem
că te voi iubi prea mult,
vei crede
că te sting,
că nu mai poți
să-ți crezi respirația,
dar, dragule,
îți cresc
doar
un alt oxigen
pentru război…
015.507
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
89
Citire
1 min
Versuri
29
Actualizat

Cum sa citezi

Ioana Camelia Sîrbu. “Infinitul natal.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/14088698/infinitul-natal

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu✓
Când iubirea dă peste “sinistru” în căutările ei inefabile, lipsite de înțelesuri raționale, când iubirea ne coboară din sacru “în profan”, dezvelind păcatul, să amputăm ramificațiile sinistrului și ale profanului și să creștem în locurile amputate plenitudinea, extazul și sincronizările depline între cele două ființe.
Ne temem de iubirea paroxistică, căci ea mistuie tot.
0