O seara de iarna, cu fulgi mari, unii obraznici alergindu-se prin vazduh, altii melancolici dansind dupa o melodie inginata de vint printre ace de brad.
In spatele ferestrei usor luminate,
Se făcea iubitul meu,
Ca eu aveam aripi
Și visam
Să-mi iau zborul spre tine
Pina cind
Visul nu a mai fost vis
Este zbor
Iar suspinul ce l-am învațat pâna acum
A ramas in urma,
Si
Iubitul meu, sint sloi de roua si lumina,
iti spun sa stii, ca-n dragoste nu ard, inghet...
inima mea nicicand nu se va rupe in doua
ci doar in ascutite, bazaltice bucati.
In palmele ca
Ați privit vreodata stelele ziua,
Nu se vad,...
Dar ce ochi le privesc?
Ați ascultat vreodata cum murmura o piatra,
Nu auziți...
Dar ce suflete ascultă?
Ați strâns vreodata in pumni
Imi place să mă pierd
In adâncimea ochilor tăi
Când tu mă privești
Și taci sau imi vorbești.
Să văd toate mările
Ce tu le-ai adunat;
Să văd toate cerurile
Pe care, cândva, le-ai
Tu ești cel pe care nu-l știu
Dar îl simt aproape,
Tu ești cel pe care nu l-am văzut
Dar știu ca ești frumos și bun,
Tu ești cel pe care nu l-am auzit
Dar care îmi șoptește gânduri,
Și poate,
Cind eu m-am nascut,
Tu trebuia să fii acolo, cu mine
Să mă ții in brațe pentru o clipă
Și apoi să pleci
Să cucerești lumea...
Să vii mai tirziu,
Să mi-o așezi la picioare.
Să mergi apoi, sa
Când dragostea mea
Intindea palmele către tine
Tu priveai apusul de soare
Căutind spre marea adâncă, abisul.
Când inima mea
Aștepta atingerea gândului tău,
Tu ascultai șopotul
Daca poți înțelege,
Cum, în sufletul meu,
Munții străpung mările,
Þărmurile mușcă din ape,
Copacii iși smulg rădăcinile,
Și le infig din nou, cu furie,
In lava vulcanului aprins
Cerurile
***
Magnolii roșii,
magnolii albe însângerate
de suflet rănit,
de soare-asfințit,
de iubirea ce-a fost....
De iubirea ce va fi,
de un alt răsărit,
magnolii albe,
magnolii roșii,
