Eminescu nu-i o țară
Motto: Eminescu n-a existat Marin Sorescu Eminescu nu-i o țară Prea făcută de ocară De găgăuți și sicofanți De demagogi și falși magnați De hoții îmbrăcați în magistrați De
Acum
Pendulez între două realități Știu sigur, una e imaterială! Între anul ce trece și cel care vine Secundele se scurg prin mine Ca-n orologiu dintr-o catedrală Hărăzită cu
Nu știu să îți răspund, nepoată
Antoniei M-ai întrebat de multe ori, De ce se aștern ca fulgii de zăpadă Petalele din florile de măr Când vin colindătorii în ogradă? Odată cu Crăciunul,
O NOUA PRIMAVARA
O ALTĂ PRIMĂVARĂ * * * În satul meu arhaic Cioplit în diadema dealurilor verzi Într-o biserică din zid, pictată Cu sfinții blânzi în care crezi Văd viețile trăite
OGLINDA
Oglinda Doamne, tinerețea mea A zburat ca pasarea (doina bănățeana) Ca într-o oglindă caut mereu Cu mâna după luciu întinsă Să mângâi geana adormită A geamănului meu Și
OGLINDA
Oglinda Doamne, tinerețea mea A zburat ca pasarea (doina bănățeana) Ca într-o oglindă caut mereu Cu mâna după luciu întinsă Să mângâi geana adormită A geamănului meu Și
OGLINDA
Oglinda Doamne, tinerețea mea A zburat ca pasarea (doina bănățeana) Ca într-o oglindă caut mereu Cu mâna după luciu întinsă Să mângâi geana adormită A geamănului meu Și
OGLINDA
Oglinda Doamne, tinerețea mea A zburat ca pasarea (doina bănățeana) Ca într-o oglindă caut mereu Cu mâna după luciu întinsă Să mângâi geana adormită A geamănului meu Și
OGLINDA
Oglinda Doamne, tinerețea mea A zburat ca pasarea (doina bănățeana) Ca într-o oglindă caut mereu Cu mâna după luciu întinsă Să mângâi geana adormită A geamănului meu Și
OGLINDA
Oglinda Doamne, tinerețea mea A zburat ca pasarea (doina bănățeana) Ca într-o oglindă caut mereu Cu mâna după luciu întinsă Să mângâi geana adormită A geamănului meu Și
OGLINDA
Oglinda Doamne, tinerețea mea A zburat ca pasarea (doina bănățeana) Ca într-o oglindă caut mereu Cu mâna după luciu întinsă Să mângâi geana adormită A geamănului meu Și
DISPERARE
DISPERARE Nu-l cunoaște nimeni pe poet! Toate sunt o crudă amăgire Zilele și nopțile se trec încet, încet, Crucile tot tac în cimitire... Nu vorbește
Rugaciunea de Dimineață
Doamne, cel ce vii între oameni în taină Alungă-ne din cuget și din suflet a gândurilor rele umbră Să nu Te ținem ca în temniți:bolnav, flămând și fără haină Dezleagă-ne de patimi, de păcate și
DIVÃ PE AFIȘAJ NOCTURN
DIVÃ PE AFIȘAJ NOCTURN Din care colț de vise tâmpe ai apărut târâș? Sfioasă și plăpândă pe firmamentul calp, Fosforescentă urmă pedantă într.un afiș Cu sclipitoare stele peste bălaiu-ți
“Speranța alungă până și tristețea morții”
“Speranța alungă până și tristețea morții” PREOT ANONIM Nu moartea mă-nspăimântă ,Doamne Când trec umil prin ceasurile reci Cu sufletul închis în triste toamne Și gânduri prinse-n
