Poezie
OGLINDA
1 min lectură·
Mediu
Oglinda
Doamne, tinerețea mea
A zburat ca pasarea
(doina bănățeana)
Ca într-o oglindă caut mereu
Cu mâna după luciu întinsă
Să mângâi geana adormită
A geamănului meu
Și totuși dincolo
E un șirag de cristale
Care ciudat îmi aparțin
Ce se strecoară agale…
Unde se duc? De unde vin?...
Printre a anilor nălucă,
(Ani trecuți in veșnicie)
Nu se stie cine apucă
Să-mi mai aducă mie
Din oglinda, umpluta cu-amintiri
Fotografia ștearsă, voalată
Urma incertă a unei singure iubiri
Neregasită aievea niciodată…
Ochii tăi plini de obidă
N-au știut nicicând să mintă
Ș-am pierdut ca într-o oglindă
Tinerețea noastră sfântă…
IOAN SUBȚIRE STOIAN
00643
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioan stoian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
ioan stoian. “OGLINDA.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-stoian/poezie/14167468/oglindaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.