Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

pe ape

(de-a curmezișul)

2 min lectură·
Mediu
am arghezit o gură de aghiasmă și-am isprăvit un gând curat și gol
lăsând acum parfum mai vechi de ambră și albul pur de nufăr din nămol
și-am arvunit pe frunze și pe cetini și-am legănat tăceri peste dureri
și-un timp trecut mi l-am adus aproape și azi l-am pus pe apele de ieri
am regăsit aici dintr-o privire și gând curat și locul lui demult
și-am desenat pe pânza cea subțire un pas desculț și un altar de cult
am arghezit o gură de aghiasmă și-am mirciuit de-a valma-n rostogol
făcând din frunză solzul unui pește am fluierat prin curtea din ocol
și era ca o strigare ca un gând rătăcitor din ecoul ei din mare se desprinse un cocor
iar din valul ce străbate curmezișul vântului iar s-a prăvălit pe punte rotunjimea gândului
tu zici
și eu te cred
că dzet
e de-nceput
în cele trecătoare
din visu-n care locul
e Tymp de zămislit cărare
și-n care cele ce le lași într-o absență
revin în nesfârșita ei prezență
înspre mare
cu poezia din iulie
când ascultai Leonard Cohen
și te uitai la Original Sin citind
O zi mai lungă decât veacul
(sau poate mă înșel și citeai Toamna patriarhului
Dincolo de morminte sau Un veac de singurătate)
și-n umbra nucului se scuturase liliacul
în fotografia-sepia cu caii, cactușii și cântecul mării
tu nici nu știi ce ravagii ai făcut prin hârtii
și acum ea întâmplarea
își face de cap imitând marea
iar el impresie de țărm
un semn de carte
și-o mică și nebăgată de seamă întâmpinare
pe-o altă cărare
mai nouă ca gândul dimineții
mai simplă ca albul tristeții
vezi și tu cum se fac nodurile
cum se scriu singure codurile
cum se adună Infinitul mare cu cel mic
cum zero înseamnă mult mai mult decât nimic
și dincolo de trei și poate cinci
un șapte e din șoaptele din vinci
ca un parfum și-un rotocol de pipă
un fulger și-o cărare prin risipă
Constanța, 9 octombrie, 2008
(Joi, când servitoarele și soldații aveau liber)
044.396
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
338
Citire
2 min
Versuri
47
Actualizat

Cum sa citezi

Ioan-Mircea Popovici. “pe ape.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/1805119/pe-ape

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
original:am arghezit, mi-a placut. prima parte f muncita, apoi devii mai nonconformist, 2 stiluri intr-unul.
:)
eu imit marea si tu ai impesia ca esti tarm.
mcm
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
De la \"arghezit\" prin versuri și prin mit la \"mirciuit de-a valma-n rostogol\", faci un ocol pe țărm și prin absențe mai vii decât amarele prezențe. Yannelizând un șapte printre șoapte și o carare izvorând din noapte, prin coduri, noduri, rotocoale-n pipă, ai dat un sens tristeții din risipă.

Poate o zi de singurătate \"mai lungă decât veacul\", posibil să descindă din toate cele trei, sau din aceeași impresie de țărm. Nimic, zero, început, sfârșit. Nici eu n-aș pune semnul egal. Dar undeva mi se pare toate se întâlnesc.

0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici

aici între nimicuri suprapuse din gând încins zdrobit de absolut
pulverizând o clipă cu aripe în amnezii și-n cântul lui de mut
se adunau în serii fără indici și fără număr dirijând un tot
în care visul locuia tangenta și curba integra mărunt un zlot

am adunat tăcere cu durere și-n portativ s-a așezat un gând
pe care-o rază prinse tot motivul si-l coloră-n nuanțe de nicând
..............................................................
(conform principiului lui Cantor intersecția este nevidă)
0
@maria-gheorghe-0021767MGMaria Gheorghe
cum spune \"Visul\" din \"Cantecul Peninsulei\", de la \"17:34\"... si Alexis, cel care... pe ape...

Unui necunoscut știi să-i pregătești momentul în care să-i zici: povestește-te, Omule! Dar când e vorba să te povestești și povestea asta naufragiază prin propria-ți melancolie, nu știi de unde să începi. Și atunci intri prin sarabanda începuturilor, care toate-ți par importante și de neînlocuit.
Nu opresc acum povestea nici în nod și nici în clipă. Las la pas murgul ce știe pasului să-i dea aripă.

si s-a rotunjit gandul in pasul descult al murgului… si s-a rostooooooogggooooooooooliiiiiiiiiiiiiiiiit... si-a intalnit o amintire si i-a pus o pelerina de prezent... sa ramana un tot intreg si nemuritor.......

tu zici
și eu te cred
că dzet
e de-nceput
în cele trecătoare
din visu-n care locul
e Tymp de zămislit cărare
și-n care cele ce le lași într-o absență
revin în nesfârșita ei prezență

tu dis
et je te crois
que Z
est un commencement
vers celles-là qui passent incessamment
venues du rêve où le lieu est un sentier né par le Tymp
et il est aussi l\'endroit où \"elles\" reviennent dans une infinie présence
si tu, par un (mal)heureux hasard, les laisses traîner dans une absence

locul acela gol pentru fotografia sepia..........


0