Dar de sinaxar

Cu cei şapte magnifici, plus muza Poeţii din Marele Zar Alb Astăzi, pe metereze, cu ocheanul Batem departe spre viitor În inimi susură un izvor Cu dor, muzică şi poezie Din visul copilei cu aburi nebuni În livada cu peri, caişi, meri şi pruni Căutăm ziua-n care-mi ceri Picturile mari cu lumina-n culoare Din dimineaţa şi seara dintre mâine şi ieri În livada cu peri, caişi, pruni şi meri Şef de echipaj, Marius Şandru Chei năstruşnice, Adrian, copilul de suflet al Stradelei Muza Mădălina, Cătălina din Luceafărul Cerceluş, trişorul cu vaporul şi alba-neagra Barosanul cu ruleta, trioleta şi arbaleta Ieri, azi, mâine şi poimâne, dar de sinaxar Un punct nou de sprijin şi-un zar Pe care matematicar l-am rostogolit Până când l-am rotunjit Povestea are o prelungire-n cumpăna vieţii Cu cărare coborâtoare la mare Cărarea dimineţilor noastre de întâlnire cu marea Din creierul meu, visu-mi coboară în inimă Cu mângâieri inocente de glezne Şi nor de miresme Am trăit un vis cu suflet şi un suflet dintr-un vis Ne plimbam pe o cărare ca un gând prin Paradis Tu, fereastra mea cu suflet, ai pictat, să văd şi eu Cum arată-n vis grădina-n lumina Bunului Dumnezeu… Şi aşa cum s-a rotunjit zarul Aşa s-a împlinit şi el, darul Cu rogojina, povestea şi cioara din parul Furat din gardul viu al grădinii cocoşului Din povestea moşului păstor Care a găsit un izvor Viu colorat şi adevărat Dar de sinaxar Precum Pavel către Timotei Aşa şi eu, către Alexandru. Mircea, Dorina, Ioana şi Matei Ca pacea lui Dumnezeu să păzească inimile voastre Ca toate câte sunt de cinste, curate şi cu nume bun La acestea gândul vostru să fie... Bucuraţi-vă cu cei care se bucură Plângeţi cu cei ce plâng... Acesta este sensul vieţii. Acesta este izvorul slujirii. Iisus Hristos. Desăvârşirea înseamnă să poţi spune Nu mai trăiesc eu ci Hristos trăieşte în mine... Din izvorul unui vis/ Trei cărări din Paradis/ Au pornit de ieri spre tine/ Să-ţi dea veste de la mine/ Că vaporul aşteaptă în radă/ Mâine primeşte intrarea în port/ Descarcă, încarcă şi luni pleacă-n voiaj/ Pe traseul Hereke, Limassol, Alexandria de Egipet... Totul depinde de-un epsilon/ Pe care eu l-am ales să fie/ Precum scama din tiv/ Unicul motiv… Cărarea trece prin Livada Duhovnicească. De la Năvodari, la Osmancea, Tichileşti -Topalu, Histria şi Frăsinei. La Frăsinei, pe băncuţa de la stupină, Părintele Isihie ţinea sacii cu seminţe de veşnicie... "Veniti la mine toţi cei obosiţi şi împovăraţi cu inima... Luaţi jugul meu asupra voastră că povara mea este uşoară". De aceea zic: Constanţa cu minte şi inimoasă. Pentru că acolo unde este comoara ta, acolo este şi inima ta. Şi comoara noastră comună este Constanţa, faţă de care ne simţim responsabili, cu tot ce înseamnă aceasta...