în mirosul ăsta de pipă

din cântecul vieții ce-ai scris aia rămâne după ce-ai trecut poarta nu se mai poate schimba nici o notă nimic improvizat și nimic la voia întâmplării știu că nu te mulțumește răspunsul meu când eram mai tânăr mă prindea noaptea pe drumuri așa am făcut când mi-am luat la revedere de la Puiu știi ce dandana a ieșit în gara de nord de l-au bătut cu bulanele prin saci de nisip spărgându-l interior în care suma unghiurilor este mai mare de două unghiuri drepte un om liber este acela care-și are clipele fericirii-n cămașa Lui salutări tuturor nu mai știu nimic de gemenii mei geamăna mică mi-a scris mai des ultima oară mi-a spus despre fiesta castanelor când lui bruno i s-a întâmplat tragedia aceea mă grăbesc iar din alergarea de ieri mai am să fulguiesc ochiul de cer așa eram cândva plin de prieteni plin de îngeri amestecați toți la un loc îi găseam la mine acolo pe dig nici n-am avut vreme să-ți arăt și nici să-ți spun totul a fost așa de puțin și atât de scurt acum mă culc un pic să-mi fac rost de-o insomnie cu iz de liliac și de iasomie în mirosul ăsta de pipă și verniuri de file îngălbenite și rafturi încovoiate ori răsturnate ca acolo-n culoarul spre cabine să-mi spui cum se văd astea toate așa răsturnate-ntr-un pumn de cuvinte și șoapte arcul pendulului scârțâie ora prima bătaie așteaptă-n contrapunct și-au dat drumul sferturile-n tonuri grave apoi s-au lungit și ele-n două sau trei bătăi cât de curând ai să vezi și tu deocamdată în memoria mea anna sparge cana este o vibrație de cântec cu două focare te rog nu-ți face griji fiecare cu Tympul lui țărmu acesta al meu este în vecinătatea Infinitului știu aici se ajunge mai greu dar nu imposibil am ales această cale de libertate cu riscul tuturor antipatiilor când eram tânăr îmi plăcea să fiu frumos și iubit când am scăpat de vanitatea asta calului meu i-au crescut aripi și-n frunte un corn așa că-n ordinul călăreților de inorog ai și tu un frate o iau ușor ca de la început ca atunci când ai sta să-ți aduci aminte dintr-o dată nu poți vedea totul decât urcând muntele nu-i nevoie să-ți fie clare toate de la prima citire important este să știi că oglinzile Athenei sunt un coif și-un scut salută-le pe Jaqueline și madame Destine pe undeva semințele mele au înflorit și-au rodit și ele florile polenizate cu praf de stele în coordonatele triunghiului sferic când mi-ai scris că vin anna și soțul ei nici nu mi-am dat seama de cine vrei să-mi spui Constanța, 17 octombrie, 2010 (tocmai de aceea am antidatat)