ioan lila

pe deselate, ca pe cai trecea o dama in tramvai si, ce era mai important, ea respira numai din Kant! Ii mai pindeam pe inserat miezul dulceag si dezlinat crezind ca-n dulcea-i cochilie sta

Îi dădeam iarbă la cal Chiar cînd ai sărit pirleazul Pe la viile din deal, Eu muiam în sare prazul Și-i dădeam iarbă la cal. D-apoi ce-am mai rîs cînd Gică S-a-mpiedicat în obială... Și am

Te-am visat intr-o livada, veneau ingeri sa te vada - sufletel scaldat de soare cu iarba de la ninsoare. Daca as fi fost un flutur polenu-as fi vrut sa-ti scutur, mi-as fi dat sufletul

Înțelepciuni Dacă pălăria îți este prea mică, să nu crezi că ai capul prea mare. Orice teoremă imposibil de demonstrat este un cerc. Dacă noi inspirăm aer, dar nu ne putem hrăni cu el, mă

Se dedica superbei poete Marilenne Adrienne Le Poeme de Grignan L-am citit mai alt\'an, Erau florile coapte Ma pierdusem in noapte Iarba verde fosnea Grea de visuri si ea, Ce de ginduri

Cînd m-am așezat la scris, nu m-am gîndit că aș putea să imi mut inspiratia si masa de scris, cu tot ce implică aceasta (masa!), în fața unui desktop de la internet.Gabriel Lupisor m-a

Pentru Elena Prin grădina cu mărar Te vedeam, Eleno, rar, Cînd treceai pe potecuță, Nici prea-naltă, nici micuță. Culegeai flori de lumină În poala ta de albină. Pasăre cu zborul lin, În

Baladă pentru Maricica Avea un batic de mătasă Pe sprincenele ei dulci tras un pic… -Maricico, esti tare frumoasă! Aș fi vrut atunci să îi zic. Statea Maricica la poartă, Și eu m-am

Să luăm un evantai de cuvinte deșucheate: Păr... steaua de la miezul nopții... vîlceaua cu anemone Flori pestrițe ce îmi provoacă nostalgii euforice Adică nu voiam să mă gîndesc la nimic...

din marul tau Adam muscind avid s-a si trezit pierdut in alta lume Si de-aia chiar si azi il vezi murind aceeasi vina iar sa si-o asume dar tu sa iti pui marul la pastrare, ca sa nu-l pierzi,

Cind treceam pe potecuță Cînd treceam pe potecută Maricica sta în iarbă… Aoleu, am zis: -Draguță, Popa ăsta are barbă! Sta culcată Maricica Și la soare se bronza... M-am apropiat de

DE CE TREBUIA SA MOARA DIANA? De ce trebuia sa moară Diana? Cu ochii ei albaștri a mai pierit o stea Si poate că imperii eterne or să moară, Dar noi o să rămînem, cu sufletul, la ea… Un

Aș bea un ceai, că doar sînt om, Da-mi place ceaiul copt în pom, O tescovină de tulpină, O țuică fiartă, mercantilă... Că ceaiul-ceai nimic nu-mi spune, Că nu e fiert, cu dor, din prune. Ceaiul

5. Dar toate acestea p`lesc confruntate cu satisfac]ia de a-i d`rui unui st\\lp o clip` de orgasm, zicea Sandra, \\n timp ce, pe taraba zilei, Alexandra specula ploaia de spini a cuvintelor:

De ziua ta... un trandafir Va inflori in glastră... Si sus pe cer va străluci, Mereu, aceeasi astră! Acelasi cer va străluci In panoplia vietii, Si noi mai sintem... străluciri In pragul

Foaie verde Maricică Din gurița ta cea mică S-au tot scris istorii multe Da cine stă să le-asculte? Vorbe grele, idei culte Rîuri repezi dela munte Și apoi și niște zei Care nu aveau

poem -2002 Îmi aduc aminte Era într-o vară Și-mi vibra în suflet Trupul tău vioară Arcuiri sublime Ce mă amețeau Sînii tăi în palme Abia-mi încăpeau Erau două fructe Le gustam