Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Scrisori de amor dintr-o provincie tristă (VII)

1 min lectură·
Mediu
rugăciunea eșuează în trup,
liturghia se încheie mereu c-un viol,
sfinții se înfruptă din marele gol
și din carnea fecioarelor rup
popii se îmbată-n altare
cu vinul de împărtășanie, sec,
vestale strivesc sub picioare
lumina. și, prin sexul lor, trec
evlavios, cititori în stele,
poeți care poartă har
în rană, filosofi cu bretele,
exilați, firește, în bar
și zâmbetul e țipăt absurd
al păsării phoenix ce nu reînvie.
adio! poetul e surd,
iar trupul iubitei, stafie.
013.883
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
76
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Ioan Ivașcu. “Scrisori de amor dintr-o provincie tristă (VII).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-ivascu/poezie/1783009/scrisori-de-amor-dintr-o-provincie-trista-vii

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@irina-nechit-0020579INIrina Nechit
Pamflet. Biciuire a superficialității în relații și a ipocriziei celor ce pretind că sunt curați. Da? Textul e încadrat la poezii de dragoste, dar vorbește despre ură. În final, iubita e o stafie. Interesantă preschimbare. Ironie subtilă în:
poeți care poartă har
în rană, filosofi cu bretele,
exilați, firește, în bar
0