Poezie
Dansul focului
1 min lectură·
Mediu
- Trosnește-n sobă a durere fagul,
Doar flacăra pe jaru-ncins dansează,
Nu-i muritor pe-aici să-mi calce pragul
Când la răscrucea nopții-s încă trează.
Și câte pasiuni mă țin departe
De patul alb, cu straie de mătase,
De parcă somnul meu ar fi o moarte
Ce-n urma lui nimic n-o să mai lase.
De-aceea uneori dansez cu focul
Și pașii mei pe-ai lui ades 'i-ntrece,
Dar de-o să vii cuprinde-mi strâns mijlocul
Să uit de timpul ăsta care trece.
- Privesc timid cum flăcăra se-aprinde
Și împletește din scântei dezastre,
Cărbunii-ncinși parc-ar cânta colinde
În tinda joas-a inimilor noastre.
Că-s sărbători de-aici până departe,
Doar gândurile trec poteci de munte
Printre nămeți și-n nicio altă parte
Nu le-am pavat cu-atâtea amănunte.
Dansezi pe jar de parcă numai focul
Te-ar ține-n viață... Flacăra ce arde
O vei urma când mâna mea mijlocul
Ți-l va topi ca un arcuș pe coarde.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
001479
0