Poezie
Împărțire
1 min lectură·
Mediu
- Nu-nchide flori în colivii terestre
Jurând să le păstrezi pentru o zi,
Când îi vei pune vântului căpestre
Și-n pajiștea din crâng te vei opri
Să mi le-așterni pe toate la picioare,
Nu ți-am cerut și n-o să-ți cer nimic,
E vina mea, c-așa, din întâmplare,
Am hotărât cu totul să abdic
Și să devin o parte fără parte,
Un sfert dintr-o poveste-a nimănui
Pe care azi destinul o împarte:
Jumate-a ta, jumate-a nu știu cui...
- N-am să închid în colivie marea,
O găzduiesc în piept și mi-e de-ajuns
Că valurile-și ‘nalță disperarea
Și mă lovesc, dar nu găsesc răspuns
Atâtor întrebări. Bezmetic, timpul,
Ne-mparte-n jumătăți de continent,
La mine-i vară numai în răstimpul
Când conjugăm iubirea la prezent.
Eu nu-ți pot pune lumea la picioare
Ci doar poemu’-n care ți-am promis
Că vom păși de mână spre altare
Să întregim povestea unui vis.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
001.401
0