Poezie

Împărțire

1 min lectură·9 iulie 2018

Mediu

- Nu-nchide flori în colivii terestre

Jurând să le păstrezi pentru o zi,

Când îi vei pune vântului căpestre

Și-n pajiștea din crâng te vei opri

Să mi le-așterni pe toate la picioare,

Nu ți-am cerut și n-o să-ți cer nimic,

E vina mea, c-așa, din întâmplare,

Am hotărât cu totul să abdic

Și să devin o parte fără parte,

Un sfert dintr-o poveste-a nimănui

Pe care azi destinul o împarte:

Jumate-a ta, jumate-a nu știu cui...

- N-am să închid în colivie marea,

O găzduiesc în piept și mi-e de-ajuns

Că valurile-și ‘nalță disperarea

Și mă lovesc, dar nu găsesc răspuns

Atâtor întrebări. Bezmetic, timpul,

Ne-mparte-n jumătăți de continent,

La mine-i vară numai în răstimpul

Când conjugăm iubirea la prezent.

Eu nu-ți pot pune lumea la picioare

Ci doar poemu’-n care ți-am promis

Că vom păși de mână spre altare

Să întregim povestea unui vis.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

001.454

Ioan Grigoraș. “Împărțire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14128303/impartire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.