Poezie

Resuscitare

1 min lectură·17 martie 2018

Mediu

- A mai căzut pe martie un fulg

Înveșmântat în strai de iarnă lungă,

Prin streșini amorțite și pe vulg

O lacrimă încearcă să disjungă

Aceste anotimpuri cu perdea

Ascunse de privirea tuturora,

Când rujul tău pe ceașca de cafea

Zâmbește calm... O fi deschis Pandora

Cutia ei sau poate m-am grăbit

Să judec dimineața ce aleargă

Cu straiul alb din rouă împletit -

Un paramedic împingând o targă.

- Așa e primăvară, ca un joc,

Arunci un zar, când celălalt se pierde,

Mizezi nebun pe soare și noroc,

Iar colțul tău de suflet este verde

Ca verdele pădurii unde-am stat

De veghe s-auzim cum umblă cerbii

Pe-acest pământ cu flori încondeiat

Unde sfios răsare firul ierbii.

Să nu fii trist când clocotește-n noi

Atâta dor de viață și-nflorire...

Capricii ale timpului, și-apoi,

Nu-i primăvara zbor spre nemurire?

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

001.160

Ioan Grigoraș. “Resuscitare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14122168/resuscitare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.