Poezie

Vești

1 min lectură·20 februarie 2018

Mediu

- Te rog, iubite, mai trimite-mi vești

La miezul nopții, spune-mi despre tine,

Ce fus orar e-n lumea-n care ești,

Cum trece timpul-n lipsa mea? Þi-e bine?

Ce anotimpuri se succed și cum

Te scuturi de aducerile-aminte

Când, milimetric, eu măsor pe drum

Distanța dintre liniști și cuvinte?

Ce fantezii brodezi pe depărtări

Ca să-mi aducă pașii mai aproape?

Tu poți uita acele-mbrățișări,

Sărutu-acela ultim de pe pleoape?

- Iubita mea, îți scriu pe-un colț de nor

Să știi că noaptea-i rece fără tine,

Emoțiile stau la semafor,

Doar stelele coboară să m-aline.

E-același anotimp în care noi

Am împletit iubiri și jurăminte,

Iar prin poeme, când desculți, când goi,

Ne-am întâlnit, dincolo de cuvinte.

Aș vrea să-ți spun că-n pieptul meu trăiești

Și mâna ta pe buze-alunecând

O simt și-acum, deci mă întreb, ce vești

Să-ți mai trimit când sol mi-e orice gând?

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

001.219

Ioan Grigoraș. “Vești.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14120921/vesti

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.