Poezie

Portret cu flori de câmp

1 min lectură·8 ianuarie 2018

Mediu

- Când buzele care șoptesc iubire

Ating cu palma cerul în amurg,

Sunt linie de orizont, subțire,

Purtând în ea acorduri care curg.

Pe degete, ca pe claviatură,

Plutește într-un vis bărbia ta,

Sub zâmbetul pe care îl concură

Poemul ce l-am scris în doi cândva.

Când ochii tăi îmi caută privirea

Și mă ating cu aripi de zefir,

În inimă îmi freamătă iubirea

Ca un talaz și vreau să te respir.

- Tăcerea-ntinde frânghii peste ziduri,

Cetatea-i gri, concitadinii reci,

Pe cer zâmbește-un soare fără riduri

Și norii trec grăbiți spre fiorduri... Deci

Pe care câmp voi îndrăzni deodată,

Nesăbuit-așa cum mă știai,

Să înfloresc din cremenea uitată

Peste pământ... Abia căzuți din rai

Ne vom găsi pe-o insulă-n Egee,

Abia atunci când ne va fi de-ajuns

Iubirea necuprinsă-ntr-o idee,

Tăcerile ce-ncap într-un răspuns.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

001.043

Ioan Grigoraș. “Portret cu flori de câmp.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14118673/portret-cu-flori-de-camp

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.