Poezie
Nocturna lui Chopin
1 min lectură·
Mediu
- E luna într-un colț de zodiac
Cu fața-n puful multor nostalgii,
Mă uit la ea, suspin și mă prefac
Că-s fericit... doar tu poți să descrii
Ce-nseamnă toamna fără primăvară
Și ploaia rece fără curcubeu.
Așa sunt eu, un tren ce n-are gară
Când nu te simt vibrând la pieptul meu.
Îmi las obrazul pe fereastra lunii
Să-l mângâie nocturna lui Chopin
Și mă dezbrac la poarta pasiunii
Doar să-mi oferi un strop de oxigen.
- Mi-atinge timpul fruntea și se-nclină
De parc-ar recunoaște c-a greșit,
Iubirea mea, eu partea mea de vină
Mi-am asumat-o până la sfârșit.
Ce dacă viața are multe stații,
Oprește-te aici în burgul meu
Măcar puțin, spre alte destinații
Când vei pleca o să-nțelegi că eu
Las mâinile pe clape să-ți atingă
În fiecare noapte-un vis desculț,
Să-ți fie cald și-atunci când o să ningă.
La noi mi-e imposibil să renunț.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
001.354
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Grigoraș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Grigoraș. “Nocturna lui Chopin.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14116581/nocturna-lui-chopinComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.