Poezie

O toamnă hoață

1 min lectură·31 octombrie 2017

Mediu

- Afară-i frig și toamna asta hoață

Și-a pus fular, căciulă și cojoc

Lăsându-mă cu pana în prefață

Și fără combustibil pentru foc,

Dar nu-i nimic, ne vom întinde-n grabă

Pe blănuri de hermină,-n șemineu

Vom pune-un strop de elixir la treabă

Și altul am să-l sorb din decolteu

Să ardă sânii mici la fel ca jarul,

Iar eu să-i gust ca pe un fruct oprit,

Tu să mă-ndemni să umplu iar paharul

Și lumii să îi dăm de povestit.

- S-or spune-apoi și vrute, și nevrute,

Nimic real, nimic adevărat,

N-ar îndrăzni nici luna să-mi sărute

Fragilul trup. Ce inocent păcat

Te-ar ispiti să te cufunzi în bezna

Acestor cârlionți... S-ar răzvrăti

Dantelele pe sâni, subțire glezna

Te-ar invita să-i prinzi bijuterii.

Pe blănuri moi e-atât de dulce vinul

Și-atât de caldă toamna-ncât aș vrea

Să-i mai gustăm deliciul și pelinul,

Mi-ajunge doar să fii povestea mea.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

001.159

Ioan Grigoraș. “O toamnă hoață.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14115644/o-toamna-hoata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.