Poezie
past futur
2 min lectură·
Mediu
azi plouă
cu amintiri din viitor
ca-ntr-un joc de puzzle
pe care l-am făcut și desfăcut legat la ochi
de sute de ori
lipsesc câteva piese
s-au stricat în zilele întortocheate
când noroiul mi-a lins botina inimii
cu palma aspră de matelot fără navă
m-aș întoarce-n timp să le redefinesc
dar trecutul e prăfuit
poartă mănuși albe de ospătar
să nu lase urme pe oglinda timpului
trăim pentru mâine
cu nostalgia clipei care a înflorit în noi
două sufletele vibrând la unison
în poarta perfecțiunii
să ne-amintim de ziua ce va urma
ca și cum am trăit-o din plin
n-o să mai fie niciodată vreo secundă lipsă
din abecedarul destinului
*
diminețile mele
capricii pe care le trăiesc în așternutul alb
cu ferestrele inimii larg deschise
aerul tare îmi inundă nările
tu dormi lângă tâmpla universului
smuls din coasta mea
tresari uneori
atunci știu că te pot pierde într-o secundă
aici sau departe colinzi prin trecutul întortocheat
căruia n-am reușit să-i deslușesc tenebrele
umblu cu făclia aprinsă în miezul zilei
trecătorii cred că am înnebunit
merg dinspre incert către viitor
iar sufletul mi-e întocmai ca apele mării roșii
despicat în două de toiagul lui moise
ce deșert va trebui să parcurg să te găsesc
între ieri și mâine
aleg clipa în care mă ții de mână
și ești numai al meu
ioan grigoraș & liliana trif
001.283
0
