Poezie
Comoara mea
1 min lectură·
Mediu
- Obraznic, nu prea sunt, dar mi-aș permite
Să-ți descifrez misterul până-n zori
Și de mai stai voi căuta, cuminte,
Să te-nfloresc sub primele ninsori
Că poate dă în pârg, spre primăvară,
Un fruct rotund cu plete aurii
Și-l voi păstra, să-mi fie o comoară
În nopțile când tu n-ai să mai vii
În burgul meu, pe strada cu magnolii,
Sub felinarul spart unde te-am vrut
Și ne-am iubit romantic, când frivolii
Au râs dement, dar noi nu ne-am pierdut.
- Þi-am spus cândva că dragostea încape
În fructul mic din pântecul meu cald
Ce poartă veșnicia între pleoape
Și-n ochii ei oceane de smarald
Vor tăinui misterul despre care
Vorbesc acei ce nici nu bănuiesc,
Că la-nceput, sub tandra ta ninsoare,
O floare s-a deschis. Îți mulțumesc
Pentru răbdarea inimii când timpul
A stat pe loc... Iubite, fructul plin
Al dragostei se naște-n anotimpul
Când toamna are buze de rubin.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
001.428
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Grigoraș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Grigoraș. “Comoara mea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14110142/comoara-meaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.