Poezie
Cenușă de scânteie răscolită
1 min lectură·
Mediu
Mi-e frig de tine ca de-o întâmplare
Pe care n-am trăit-o îndeajuns;
Și-abia s-au pus ferestrele pe plâns,
Și-s foi tot mai puține-n calendare...
Te-aș vrea alături albă, -ngândurată,
Să-ți suflu cald în degetele fine
Și dezmierdată să te-atingi de mine
O dată, înc-o dată, și-nc-o dată...
Mi-e frig, mi-e tot mai frig și nici nu-i iarnă
Și-n gândul meu e vreme de ispită
- Cenușă de scânteie răscolită -
Tristețile încep să mi se cearnă
Iar toamna se grăbește spre uitare
Cu tot cu întâmplarea netrăită,
Cu somnul meu și noaptea mea albită
De dorul tău, frumoasă visătoare.
001.152
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Grigoraș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Grigoraș. “Cenușă de scânteie răscolită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14097868/cenusa-de-scanteie-rascolitaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.