Poezie
kallistei
1 min lectură·
Mediu
azi
poate voi fi exilat
pe insula lui Monte Cristo
să-mi crească barbă
și poeme pe ziduri
de dorul tău
n-am să număr zilele
cele care trec
când sunt cu tine
îmi transformă lanțurile
în aripi de condor
împreună am putea
transforma Grand Canyon
într-o mare de magnolii albe
mă sting
câte puțin
când nu-ți simt tălpile goale
pășind prin celula sufletului meu
marea Tireniană
îmi pare Groapa Marianelor
ascunde în Challenger Deep
misterul trupului tău
am să pledez vinovat
nu mi-e teamă de moarte
în viețile următoare
călăii ne vor adora
pe mărul de aur scria kallistei
Paris putea să-l dăruiască unei singure femei
* kallistei - celei mai frumoase
001271
0
