Poezie
poarta sărutului
1 min lectură·
Mediu
pășesc adeseori
în umbra somnului
ca-ntr-un pahar
unde cuburile de gheață
lovesc titanicul
tic-tac tic-tac
apa-i rece
busola tușește scurt
ochii mi se zbat
culeg magnolii
de pe cărările stropite de pașii
gândului tău
ascult liniștea
se cuibărește
la sânul fiecărei fantezii
sădite-n primăvara
anotimpului nostru
mi-e dor să te respir
cu toți porii irisului
să simt cum înfloresc plămânii
de-atâta senin
buza paharului
mai poartă conturul gurii tale
mă scufund în apa rece
ating cu vârful limbii
cubul de gheață
ca pe-o magnolie albă
sub poarta sărutului tău
crește coloana fără sfârșit
001.152
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Grigoraș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Grigoraș. “poarta sărutului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-grigoras/poezie/14081306/poarta-sarutuluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
